Afaceri
Agricultură ecologică
Agricultură-Grădinărit
Alimentaţie sănătoasă
Animale de companie
Artă
Arte marţiale
Astrologie
Biografii - Memorialistică
Botanică
Călătorii
Cărţi pentru copii
Dezvoltare personală
Dicţionare
Diverse
Drept-Legislaţie
Ecologie
Energii alternative
Enigme-Conspiraţii
Ezoterism
Ghiduri
Idei creative
Istorie
Istorie ascunsă
Medicină alternativă
Muzică
Politică
Poţi face şi singur
Psihologie
Religie
Revista Nexus
Sănătate
Sexualitate
Sonicitate
Spiritualitate
Sport
Ştiinţă
Ştiinţe de frontieră
Umor
Yoga
Zoologie
„Bhardo Thodol“ este cu siguranţă textul iniţiatic tibetan cel mai cunoscut în întreaga lume occidentală. Tradus şi publicat în engleză în 1928 sub numele de „Cartea Tibetană a Morţiilor“, a devenit într-o anumită măsură, mai ales după 1960, o carte importantă pentru occidentali. Este vorba de un text profund şi dificil, fără egal în nici o altă literatură religioasă. Interesul pe care îl trezeşte printre psihologi şi printre persoanele care se ocupă de studiul fenomenelor religioase, artişti şi mai ales la tineri este simptomatic: el indică atât desacralizarea morţii în societăţile occidentale contemporane, cât şi dorinţa de a revaloriza - religios sau filosofic - actul care împlineşte şi totodată pune sub semnul întrebării existenţa umană. Mircea Eliade








