Afaceri
Agricultură ecologică
Agricultură-Grădinărit
Alimentaţie sănătoasă
Animale de companie
Artă
Arte marţiale
Astrologie
Biografii - Memorialistică
Botanică
Călătorii
Cărţi pentru copii
Dezvoltare personală
Dicţionare
Diverse
Drept-Legislaţie
Ecologie
Energii alternative
Enigme-Conspiraţii
Ezoterism
Ghiduri
Idei creative
Istorie
Istorie ascunsă
Medicină alternativă
Muzică
Politică
Poţi face şi singur
Psihologie
Religie
Revista Nexus
Sănătate
Sexualitate
Sonicitate
Spiritualitate
Sport
Ştiinţă
Ştiinţe de frontieră
Umor
Yoga
Zoologie
„În dimineaţa următoare, pentru prima oară de când şedeam în faţa lui Bhagavan Ramana Maharishi în sală, am încercat să-i urmez învăţătura şi să practic interogaţia (vichara) „Cine sunt eu?“.
Am crezut că eu fusesem cel ce decisese.
Nu am realizat de la început că ceea ce m-a vitalizat şi mi-a determinat schimbarea de atitudine a fost iniţierea prin privire.
Auzisem într-adevăr numai vag de această iniţiere şi nu dădusem mare atenţie celor auzite. Doar mai târziu am aflat că şi alţi discipoli avuseseră experienţe similare şi că aceste experienţe le marcaseră şi lor începutul adevăratei sadhana sub îndrumarea lui Ramana Maharishi.
Cu timpul iubirea şi devoţiunea mea pentru Ramana Maharishi s-au adâncit.
Am început să trăiesc cu un ritm de fericire în inimă, simţind binecuvântarea şi misterul celui care era guru-ul meu, repetându-mi ca pe un cântec de iubire că el era guru-ul meu, legătura între cer şi pământ, între Dumnezeu şi mine, între Existenţa fără formă şi inima mea. Am devenit conştient de uriaşă graţie a prezenţei sale.
... Îndrumarea lui fără cuvinte era perpetuă, puternică şi subtilă. Poate că sună ciudat pentru o minte occidentală, însă guru-ul învaţă prin tăcere. Aceasta nu înseamnă că nu intenţiona să răspundă cu toată seriozitatea întrebărilor sincere, ci că adevăratele învăţături nu constau în explicaţii, ci în influenţa prin tăcere; alchimia lucra direct în inimă“. (Arthur Osborne)
„Ceea ce există cu adevărat este doar Sinele. Lumea, sufletul individual şi Dumnezeu sunt aparente în el, precum argintul în sidef; acestea trei apar şi dispar simultan. Sinele există acolo unde nu mai există absolut de loc gândul «Eu». Aceasta se cheamă Tăcere. Sinele însuşi este lumea; Sinele însuşi este «Eu»; Sinele însuşi este Dumnezeu - totul este Sinele.“ (Sri Ramana Maharshi)




