Afaceri
Agricultură ecologică
Agricultură-Grădinărit
Alimentaţie sănătoasă
Animale de companie
Artă
Arte marţiale
Astrologie
Biografii - Memorialistică
Botanică
Călătorii
Cărţi pentru copii
Dezvoltare personală
Dicţionare
Diverse
Drept-Legislaţie
Ecologie
Energii alternative
Enigme-Conspiraţii
Ezoterism
Ghiduri
Idei creative
Istorie
Istorie ascunsă
Medicină alternativă
Muzică
Politică
Poţi face şi singur
Psihologie
Religie
Revista Nexus
Sănătate
Sexualitate
Sonicitate
Spiritualitate
Sport
Ştiinţă
Ştiinţe de frontieră
Umor
Yoga
Zoologie
Cartea „Eu sunt poarta“ cuprinde răspunsul la întrebările directe şi personale adresate lui Osho de discipola sa, Ma Anand Pratima. Răspunsurile au fost date în întâlnirile zilnice din ashramul de la Poona al lui Osho, întâlniri ce au avut loc în perioada 01/04/1971 - 30/06/1971. Aceste dialoguri au fost publicate pentru prima oară în 1976 făcând parte dintre primele învăţături transmise de Osho discipolilor săi.
Cartea „Eu sunt poarta“ constă într-un dialog dintre maestru şi discipol, iar valoarea deosebită a cărţii constă atât în răspunsurile date de Osho cât şi în faptul ca întrebările formulate de discipoli sunt întrebări pe care parcă oricare dintre noi am fi vrut sa i le punem lui Osho dacă l-am fi întâlnit şi dacă am fi avut curajul să formulăm aceste întrebări.
Iată spre exemplificare care sunt primele întrebări puse lui Osho:
Citat din cartea „Eu sunt poarta“
„Osho, îţi cer iertare pentru aroganţa pe care o presupun unele dintre aceste întrebări foarte personale. Le dau glas doar pentru că simt că sunt întrebări care ard în inimile multor oameni. Cine eşti tu? De ce ai venit în lume? Care este lucrarea ta aici şi cum va fi ea dusă la îndeplinire?“
. . .
De aceea, atunci când întrebi „Cine eşti tu?“, eu spun „Sunt conştiinţă“. Iar răspunsul acesta include totul: totul este conştiinţă. Eu răspund doar în calitate de reprezentant al totului. Poate că nu ai auzit încă până acum că eşti conştiinţă sau poate nu ai ajuns să ştii că eşti conştiinţă, dar eu răspund chiar şi în numele tău. Conştiinţa este cea care există. Iar atunci când spun că ceva există, sensul pe care îl dau este unul anume, definitiv. Când spun că ceva există, înseamnă că acel ceva nu va fi niciodată în nefiinţă. Dacă ceva poate trece în nefiinţă, înseamnă că n-a existat niciodată cu adevărat. A avut natura unui fenomen – a părut că există.
Cel care se pierde pe sine – dominaţia, efortul, calitatea de autor – se află acum dincolo de orice sclavie. E liber, liber ca cerul, este însăşi libertatea – nici măcar liber, fiindcă atunci când cineva e liber, agentul este acolo, prezent. El este libertatea. Aşa că dacă vrei, pot să-ţi răspund: „Eu sunt libertatea.“ Şi nu există nici un motiv, fiindcă dacă ar exista motiv, atunci n-ai mai fi liber: eşti legat de el, ataşat de el. Dacă există un lucru pe care trebuie să faci, atunci eşti ataşat, nu eşti liber.
Eu sunt libertate absolută în sensul că nu am nimic de făcut. Eu sunt conştiinţă trează. Lucrurile se vor întâmpla, iar eu le accept. Dacă nu se vor întâmpla, accept neîntâmplarea. Şi aştept mai departe. Aşteptarea aceasta este cea care te face un intermediar pentru forţele divine ale existenţei. Multe se fac prin intermediul tău atunci când autorul nu există şi nimic nu se face prin tine când autorul este prezent.
OSHO (Bhagwan Shree Rajneesh) este unul dintre cei mai cunoscuţi şi controversaţi învăţători spirituali. Viaţa şi învăţăturile lui au influenţat milioane de oameni, de toate vârstele. Osho a fost considerat de către ziarul londonez „Sunday Time“ drept unul dintre „cei o mie de creatori ai secolului“, de către ziarul indian „Sunday Mid-Day“, drept unul dintre cei zece oameni - alături de Ghandi şi Buddha - care au schimbat destinul Indiei, iar de către autorul american Tom Robbins ca „cel mai periculos om de la Iisus Hristos“.
Despre activitatea sa, Osho spunea că ajută la crearea unui nou tip de fiinţe umane. Obişnuia să caracterizeze acest nou tip uman, drept „Zorba-Buddha“ capabil, pe de-o parte, să se bucure de plăcerile lumeşti precum Zorba Grecul şi, pe de-altă parte, să trăiască în calmul şi liniştea caracteristică lui Buddha.
Unicitatea lui Osho constă în faptul că nu încearcă să ofere soluţii sau dogme, ci instrumente pe care oamenii să le folosească în viaţa de fiecare zi, pentru a se realiza: „Răspunsul este în voi. Eu doar vă ajut să conştientizaţi potenţialul de care dispuneţi.“
Viziunea unificatoare a lui Osho se regăseşte în întreaga lui operă, ea incluzând atât înţelepciunea eternă a Est-ului cât şi cele mai avansate cuceriri ale ştiinţei şi tehnologiei din Vest.
Osho este de asemenea cunoscut pentru contribuţia sa revoluţionară la ştiinţa transformării interioare. Originalele sale „Meditaţii Dinamice“ sunt create în primul rând pentru a elibera stresurile acumulate în corp şi minte, uşurând astfel experimentarea stării de meditaţie.









