Pădurile României

• Care au fost politicile pentru gospodărirea pădurilor de la crearea statului român şi până în zilele noastre?
• Cum au evoluat pădurile şi cum s-a dezvoltat economia forestieră în perioadele istorice pe care le-am parcurs?
• Cum s-au gospodărit pădurile, astfel ca România, la Revoluţie, să dispună de păduri care prin structura şi biodiversitatea speciilor erau considerate cele mai valoroase din Europa?
• Care sunt cauzele politice care au determinat, după anul 1989, procesul de degradare şi distrugere a pădurilor?
• Cum şi când vor fi salvate şi apărate pădurile României?
• Care sunt problemele fundamentale ale pădurilor României ce trebuie rezolvate împreună cu Uniunea Europeană?

Cartea „Pădurile României“ caută să răspundă la aceste întrebări, urmărind să găsească şi cauzele care au făcut ca evoluţia gospodăririi pădurilor să se caracterizeze prin realizări remarcabile, dar şi cunoscute eşecuri.

Prin evenimentele trăite am ajuns la concluzia că întotdeauna soarta pădurilor a fost determinată de voinţa politică a celor ce erau la putere. Dar profesioniştii care au răspuns de managementul pădurilor, împreună cu cei din cercetare şi învăţământ, când au avut ca principală preocupare viitorul pădurilor, au putut influenţa în bine voinţa celor ce decideau politic soarta patrimoniului forestier al ţării. Când au predominat interesele personale şi de grup, procesul de degradare şi distrugere a pădurilor a fost inevitabil.

Politicile şi strategiile stabilite şi aplicate pentru gospodărirea pădurilor şi economia forestieră au reprezentat concepţia politică a regimului care era la putere. Aceste politici şi strategii sunt prezentate pe etape istorice, cu rezultate obţinute şi cu fapte şi personalităţi care au contribuit la apărarea pădurilor şi dezvoltarea economiei forestiere.

În prima perioada se consemnează starea pădurilor de la crearea statului naţional Român şi din perioada interbelică. în continuare, se prezintă politicile şi strategiile din etapa istorică începută în anul 1948, când pădurile au trecut în administraţia statului şi au fost salvate, aparate şi dezvoltate. Urmează actuala perioadă de tranziţie în care, din interese politice şi de grup, a reînceput procesul de degradare, similar celui din perioada interbelică, iar dezastrele climaterice, cu victime omeneşti şi pierderi materiale, sunt tot mai frecvente.

Cuprinsul cărţii „Pădurile României“:

• CUVÂNT ÎNAINTE
• PĂDURILE DE LA DACIA FELIX LA ROMÂNIA MARE
• PERIOADA INTER ŞI POSTBELICĂ - 1918-1947
  • Gospodărirea pădurilor proprietate publică şi privată
  • Constituirea şi gospodărirea fondului forestier al României după Primul Război Mondial
  • Realizări şi eşecuri ale silvicultorilor în apărarea pădurilor
  • Legea pentru Administraţia Pădurilor, o concepţie nouă privind rolul statului în gospodărirea pădurilor
  • Amenajamentul silvic, problemă importantă, dar s-au acceptat şi studii sumare de amenajare
  • În baza Legii ameliorării terenurilor degradate (Decret-Lege nr. 2344/1930) se fac reîmpăduriri, dar realizările sunt minime
  • Şi pentru vânat şi vânătoare, legi multe şi bune, dar vânatul este pe cale de dispariţie
  • Valorificarea lemnului şi accesibilizarea pădurilor - probleme cunoscute dar nerezolvate
  • Învăţământul şi cercetarea silvică-realizări remarcabile
  • Conştiinţa Forestieră - „Ziua Pădurilor“
  • Consecinţele politicii forestiere în gospodărirea pădurilor: defrişări, incendii, exploatări abuzive, secete şi calamităţi. Consideraţii şi aprecieri.
• PERIOADA 1948 – 1989 PĂDURILE ÎN ADMINISTRAREA STATULUI
  • Constituţia anului 1948 declară pădurile proprietate de stat; se creează Ministerul Silviculturii; legislaţie, strategii şi organizare pentru gospodărirea pădurilor
  • Paza şi ocrotirea pădurii, obiectiv prioritar: 15. 000 de ingineri, tehnicieni, pădurari din inspectoratele şi ocoalele silvice apără pădurile
  • Cercetarea şi învăţământul - prima urgenţă în gospodărirea pădurilor şi valorificarea lemnului
  • Politica de împăduriri: suprafeţe restante, păduri slab productive, extinderea răşinoaselor şi a culturii speciilor repede crescătoare. Reîmpădurirea terenurilor degradate şi corectarea torenţilor. Perdelele forestiere.
  • Regenerarea şi conducerea arboretelor: de la teorii şi deziderate, la soluţii eficiente
  • România, prima ţară din Europa cu toate pădurile amenajate, având ca prioritate protecţia mediului. Respectarea amenajamentelor - problemă complexă şi de răspundere
  • Programul naţional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010. Starea pădurilor în perioada 1966-1970 şi strategia pentru 40 de ani: 1970-2010
  • Valorificarea superioară şi complexă a lemnului. Exploatarea pădurilor. Industrializarea lemnului: mobilă, hârtie şi celuloză.
  • Pădurile se dotează cu peste 31. 000 km de drumuri forestiere
  • Vânatul este salvat şi ocrotit. România - ţara cu cel mai valoros vânat din Europa. Salmonicultura şi pescuitul în apele de munte
• PERIOADA DE TRANZIŢIE 1990-2008. RETROCEDĂRI PARŢIALE ALE PĂDURILOR CONSECINŢELE POLITICILOR ŞI LEGILOR ADOPTATE
  • Politica restituirilor parţiale ale pădurilor fără reconstituirea structurii administrative de apărare. Consecinţele acestei politici.
  • În loc de legi pentru apărarea pădurilor, două coduri silvice legalizează distrugerea acestora, abuzurile şi corupţia.
  • În şase ani - patru Strategii durabile pentru păduri. Ce realizări s-au obţinut şi cum se cheltuiesc fondurile pentru păduri?
  • Regia Naţională a Pădurilor - reorganizată pe concepţii moderne
  • Cine face paza şi protecţia pădurilor?
  • Cercetarea şi învăţământul trebuie să-şi recapete prestigiul şi autoritatea
  • Cine concepe, elaborează şi controlează aplicarea amenajamentelor silvice?
  • Împăduriri curente, în terenuri degradate, perdele de protecţie. Comparaţii cu perioadele anterioare.
  • În accesibilizarea pădurilor se impun o nouă concepţie şi strategie, dar şi transparenţă în acordarea fondurilor.
  • Valorificarea pădurilor şi a lemnului. Declinul industriei de exploatare şi prelucrare a lemnului. Falimentarea industriei de mobilă, celuloză şi hârtie. Rolul asociaţiilor profesionale şi patronale în reconstituirea acestor ramuri ale economiei naţionale.
  • Vânatul şi vânătoarea, încă pe primul loc în Europa. Lupta împotriva haosului legislativ şi pentru efective optime de vânat.
• PATRIMONIUL FORESTIER AL ROMÂNIEI, EVOLUŢII PE PERIOADE ISTORICE
  • Suprafaţa actuală şi dinamica fondului forestier pe categorii de folosinţă
  • Repartiţia pădurilor pe zone greografice de relief
  • Structura pădurilor pe grupe funcţionale
  • Compoziţia pădurilor pe specii forestiere, evoluţia 1974-2001
  • Repartiţia pe regimuri de gospodărire
  • Structura pădurilor pe clase de vârstă
  • Resursele în lemn ale pădurilor: volumul de masă lemnoasă, creşterea şi posibilitatea anuală
• POLITICI, STRATEGII ŞI LEGISLAŢIE FORESTIERĂ DE INTERES NAŢIONAL ŞI EUROPEAN
  • Administrarea şi gospodărirea pădurilor
  • Regia Naţională a Pădurilor, model de gospodărire
  • Amenajarea pădurilor având ca prioritate protecţia mediului
  • Paza pădurilor, în special a ariilor protejate, obligaţie naţională şi europeană
  • Extinderea suprafeţelor cu păduri şi protecţia mediului - interes naţional şi european
  • Gospodărirea intensivă a pădurilor şi apelor a apărat, timp de 50 de ani, România de secete excesive şi inundaţii catastrofale. Program complex pentru limitarea calamităţilor naturale.
  • Formarea conştiinţei forestiere - acţiuni, instituţii, organizaţii, asociaţii
  • Accesibilizarea pădurilor - priorităţi şi concepţii
  • Exploatarea pădurilor, industrializarea şi chimizarea lemnului şi politicile forestiere ale Uniunii Europene
  • Vânatul şi vânătoarea României să se menţină pe primul loc în Europa
  • Politici, strategii şi programe forestiere corelate cu cele ale Uniunii Europene
  • Apărarea globală a pădurilor şi mediului necesită concepţii politice şi norme legislative noi
• EVENIMENTE TRĂITE
  • Despre păduri şi economie forestieră
    • Pentru păduri şi vânătoare, legi de durată. Bătălia pentru un cod silvic european continuă
    • Personalităţi marcante ale silviculturii româneşti pe care le-am cunoscut: Ion Popescu-Zeletin, Constantin C. Chiriţă, Stelian Munteanu, N. Rucăreanu
    • Perdelele forestiere şi vânătoarea, convorbiri cu ministrul Silviculturii al URSS, A. I. Bovin, artizanul „Măreţului plan stalinist de transformare a naturii“
    • Dezvoltarea spectaculoasă a Celulozei şi Hârtiei după trecerea în cadrul economiei forestiere
    • Scurtă cronologie despre cei care au răspuns de păduri şi economia forestieră
    • Consemnări ale securităţii despre viaţa autorului
  • Despre drumurile forestiere
    • Transfăgărăşanul - coincidenţe imprevizibile, oameni, fapte, perspective
    • Din istoria drumurilor de legătură de la Cerna - Herculane - Retezat la Câmpul lui Neag, Brezoi - Obârşia Lotrului la Petroşani şi drumul pe platoul Bucegilor
    • Cum s-a născut buldozerul românesc?
  • Despre vânătoare
    • O vânătoare cu Mihail Sadoveanu
    • Prima şi singura vânătoare cu Nicolae Ceauşescu
    • Membru de onoare al Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor din România
• BIBLIOGRAFIE