Restituiri transilvane

Mulţi dintre noi nu am reuşit să punem în practică un periplu transilvan care să ne ducă, ca şi simpli turişti, în toate locurile încărcate de istorie a bătrânului nostru Ardeal.

Nu am reuşit poate, mă refer aici la clujeni, nici măcar să avem idee de istoria oraşului în care trăim. Nu am avut timp pentru asta, am avut alte priorităţi sau, poate, nu am ştiut cum să căutăm anumite răspunsuri. De aceea, ceea ce face acum Gabriel Virgil Rusu în cartea „Restituiri transilvane“ răspunde nu numai unui vis, ci şi unei nevoi. Nevoie dată de necesitatea restituirii, nevoie creată de un anume nivel de aşteptare, nevoie dată - pană la urmă - de înseşi ideea de nevoie. Nevoiaşi ai setei de cunoaştere, primim acum, în această formă, un pahar de apă vie, înspre o mai bună cunoaştere a lumii în care trăim. Pentru că, până la urmă, trăim într-o lume fundamentată pe ceea ce a fost înaintea noastră. Domni şi domniţe, patricieni şi prelaţi, ţărani şi meşteşugari femei şi bărbaţi, prind viaţă încifrată în scriitura autorului, pentru a dăinui alături de noi. Cavalerism, eroism, trădări şi solidarităţi, belşug sau lipsuri, frânturi de viaţă privată, elemente de istorie structurală sau privată, vin să umple un gol pe care istoria oficialistă a uitat sau nu a avut interesul să le umple.

O carte pentru cititor, o carte pentru iubitorul de istorie, o carte pentru cel care trăieşte sub imperiul necesităţii cunoaşterii. Aceasta este ceea ce vă propune Gabriel Virgil Rusu în „Restituiri transilvane- O lume aşa cum a fost“.

Lectură plăcută!

Cuprinsul cărţii „Restituiri transilvane“:

• Lista ilustraţiilor
• Nevoia de istorie
• Castrul roman de la Gherla sau memoria istoriei afectată de ideologia timpurilor
• Tumultus rusticorum transilvanum
• Ruinele feudei muşatine de la Unguraş se ascund în uitare
• Viaţa privată şi „loisir“ la nobilimea transilvană în epoca principatului
• Comorile cetăţii Gherla
• Delicte şi judecăţi în Clujul medieval
• Scurtă disertaţie despre falsurile de documente
• Sacru şi profan în Transilvania medievală
• Asasinat politic în cetatea Gherla
• Ciuma la Cluj
• Principele descăpăţânat: Andrei Bathory
• Visul regal al principelui Râkoczi
• Poarta otomană se răzbună pe Răkoczi
• Cronicarul Georg Kraus şi superstiţiile medievale
• Tragicul destin a lui Dionisie Banffy de Bonţida
• Libera civitas Armenorum
• Bibliografie

Despre autor(i):

Gabriel-Virgil Rusu este Profesor şi director adjunct pentru învăţământ la Şcoala de Agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan“ din Cluj-Napoca.

După absolvirea Liceului „Petru Maior“ din localitate, Gabriel-Virgil Rusu a urmat cursurile Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ din Bucureşti, specializându-se în drept, având în prezent gradul profesional de comisar de poliţie.

În anul 2002 a obţinut licenţa şi în istorie la facultatea de profil din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, specializarea istorie medievală.

Gabriel-Virgil Rusu a absolvit două cursuri postuniversitare în drept penal şi în management educaţional, precum şi un masterat în domeniul istoriei central-europene, fiind în prezent doctorand.

Gabriel-Virgil Rusu este colaborator al publicaţiilor „Studia UBB“, „Studia Medievalia“, „Anuarul şcolii doctorale. Istorie. Civilizaţie. Cultură“, „Magazin Istoric“, „Transylvanian Review“, „Tribuna“, „Monitorul de Cluj“ şi „Poliţia Clujeană“.

A iniţiat şi susţinut, în instituţia de învăţământ pe care o conduce, cursul „Elemente de istorie şi civilizaţie europeană“.