Afaceri
Agricultură ecologică
Agricultură-Grădinărit
Alimentaţie sănătoasă
Animale de companie
Artă
Arte marţiale
Astrologie
Biografii - Memorialistică
Botanică
Călătorii
Cărţi pentru copii
Dezvoltare personală
Dicţionare
Diverse
Drept-Legislaţie
Ecologie
Energii alternative
Enigme-Conspiraţii
Ezoterism
Ghiduri
Idei creative
Istorie
Istorie ascunsă
Medicină alternativă
Muzică
Politică
Poţi face şi singur
Psihologie
Religie
Revista Nexus
Sănătate
Sexualitate
Sonicitate
Spiritualitate
Sport
Ştiinţă
Ştiinţe de frontieră
Umor
Yoga
Zoologie
Cartea „Sărbători şi obiceiuri româneşti“ abordează sincretismul păgâno-creştin care se regăseşte în conţinutul sărbătorilor şi obiceiurilor româneşti şi este de fapt o prezentare a două calendare folosite în lumea satului, cel oficial bisericesc şi cel popular care a rămas în tradiţia populară până în secolul XX. Calendarul creştin este un instrument al religiei monoteiste creştine, iar Calendarul popular este o sinteza spirituală a credinţelor politeiste precreştine şi care a supravieţuit încercărilor bisericii de a înlocui credinţele precreştine „recurgând la compromisuri şi învoieli tacite“.
Calendarul popular a păstrat şi „personaje care nu au nimic de-a face cu sfinţii creştini: Rusaliile (zânele rele care pocesc oamenii), Joimăriţele (personaje feminine supranaturale care pedepsesc fetele şi femeile ce nu şi-au tors cânepa până la Joimari), Sântoaderul (reprezentare mitologică hipomorfă care pedepseşte fetele care se strâng în şezători sau ies în uliţă în serile Săptămânii Caii lui Sântoader) etc. În afara acestora, poporul a mai creat sfinţi ce reprezintă zilele săptămânii (Sf. Duminica, Sf. Luni, Sf. Miercuri, Sf. Joi, Sf. Vineri, excepţie făcând zilele de marţi şi sâmbătă, dedicate morţilor)“.
Prof. univ. dr Ion Ghinoiu este secretar ştiinţific la Institutul de Etnografie şi folclor „Constatin Brăiloiu“ din Bucureşti.
Ion Ghinoiu a terminat Facultatea de Geografie-Geologie din cadrul Universităţii Bucureşti. Pasionat de etnografie, se angajează la Institutul de Etnografie şi Folclor devenind apoi secretar ştiinţific al acestui institut.
După o muncă intensă de cercetare Ion Ghinoiu elaborează studii de specialitate, publică articole cu caracter ştiinţific şi elaborează mai multe lucrări cum ar fi: „Popasuri etnografice româneşti“, „Demografie şi etnografie“ (în colaborare cu acad. Vl. Trebici), „Obiceiuri populare de peste an. Dicţionar“, „Lumea de azi, lumea de dincolo“, „Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român, 2000.“, „Panteonul românesc“ etc.
Ion Ghinoiu este responsabil coordonator în elaborarea şi editarea Atlasului Etnografic Român, lucrare monumentală, unică în lume compusă din 5 volume, din care au apărut două: „Habitatul-Aşezarea, Gospodăria, Locuinţa, Amenajarea interiorului, Cimitirul“ şi „Ocupaţiile Cultivarea pământului, Creşterea animalelor, Sericicultura, Agricultura,Vânătoarea, Pescuitul şi Transportul“. Al treilea volum, „Tehnologia populară“, se află în curs de apariţie şi cuprinde : „Meşteşugurile, Instalaţiile tehnice populare, Alimentaţia“, urmând apoi să apară şi următoarele două volume: „Manifestările artistice: Portul, Arta populară“ şi „Manifestările spirituale - Obiceiuri de la naştere căsătorie şi înmormântare . Sărbătorile şi obiceiurile calendaristice. Mitologia.“




