Afaceri
Agricultură ecologică
Agricultură-Grădinărit
Alimentaţie sănătoasă
Animale de companie
Arte marţiale
Astrologie
Biografii - Memorialistică
Botanică
Călătorii
Cărţi pentru copii
Dezvoltare personală
Dicţionare
Diverse
Drept-Legislaţie
Ecologie
Energii alternative
Enigme-Conspiraţii
Ezoterism
Ghiduri
Idei creative
Istorie
Istorie ascunsă
Medicină alternativă
Muzică
Politică
Poţi face şi singur
Psihologie
Religie
Revista Nexus
Sănătate
Sexualitate
Sonicitate
Spiritualitate
Sport
Ştiinţă
Ştiinţe de frontieră
Umor
Yoga
Zoologie
Cartea „Hrana vie“ oferă acces uşor la principiile de bază ale alimentaţiei naturiste. Ernst Günter dovedeşte că alimentele crude previn îmbolnăvirea organismului şi vindecă numeroase maladii, inclusiv cancerul. Cartea conţine concluziile autorului despre alimentele sănătoase şi nesănătoase, reţete de hrană vie (fără foc).

Cartea lect. univ. dr. ing. Andrei Drăgulinescu, «Idolii „fără fir“. Telefonia mobilă şi poluarea electromagnetică», constituie o adevărată fereastră către înţelegerea pericolului pe care tehnologia telefoniei celulare o reprezintă nu numai pentru sănătatea omului dar şi pentru toate fiinţele vii de pe această planetă.

Cartea „Vindecarea“, a binecunoscutului medic Pavel Chirilă, este o pledoarie pentru conceptul de medicină creştină, pentru actul medical ca act eclesial.
Biserica este un spital, nu este un tribunal.

De la formarea sa, poporul român a folosit hrană naturală şi „ierburi de leac“, adică plante medicinale. Dacii erau buni cunoscători ai acestor plante. După 2000 de ani, vin unii din Consiliul Uniunii Europene şi ne spun că plantele medicinale sunt periculoase şi că ar trebui îndelung cercetate ca nu cumva să aibă efecte adverse. Cine sunt aceştia?

Apelul acesta pe care l-am făcut eu împotriva cipurilor biometrice, şi care a fost atât de controversat, nu l-am făcut ca să înspăimânt pe nimeni, n-am vrut să îngrozesc pe nimeni. N-am vrut să terorizez mintea nici a bogatului, nici a săracului, nici a înţeleptului şi nici a neştiutorului.

„Medicina isihastă“ este o carte de terapie pentru suflet, minte şi trup, este o operă de artă prin formă şi o operă filozofică prin conţinut, într-o cuprindere de viziune teologică. Reţetele au rol şi scop de corectarea erorilor şi greşelilor pe care le facem cu mintea şi cu sufletul, a greşelilor alimentare cât şi a concepţiilor greşite despre boală.

Cartea se adresează în primul rând bolnavilor, care au mare nevoie de ajutor. Dacă şi cei zişi sănătoşi se vor folosi de aceste lucruri, cu atât mai bine pentru ei. Majoritatea cărţilor de bucate, se orientează în primul rând spre satisfacerea gusturilor şi diversităţilor culinare. Noi căutăm sensul remediilor bolilor şi partea alinătoare şi vindecătoare.

Prin utilizarea unei alimentaţii formată integral din crudităţi se detoxifiază sângele, fiind dizolvate şi eliminate impurităţile, se elimină obişnuita senzaţie de foame, se pot efectua chiar munci fizice susţinute. Părintele Ghelasie subliniază importanţa postului care opreşte dezechilibrul energetic şi reechilibrează funcţionalitatea trupului.

...dacă îl cercetezi cu de-amănuntul, vezi că punerea numelor are în ea comoară de gânduri. Şi pământul aurifer din mine este în ochii necunoscătorilor doar pământ, şi nimic altceva; dar în ochii cunoscătorilor este aur, căci ochii lor cunosc nobleţea acestui pământ;

Astăzi, în condiţiile în care pornografia stradală, cea din filme sau de pe internet a intoxicat deja minţile a sute de milioane de oameni, producând într-un anumit grad acea desensibilizare despre care vorbesc psihiatrii, o astfel de carte devine mai mult decât necesară.

Vezi, dar, că viaţa virtuoasă ne este de mai mult folos? Şi eu nu numesc viaţă virtuoasă postul, nici îmbrăcatul cu sac şi nici culcatul pe cenuşă, ci dispreţul averilor - aşa cum trebuie dispreţuite -, milostenia, împărţirea pâinii tale cu cel sărac, înfrânarea mâniei, alungarea slavei deşarte, stârpirea invidiei.

Istorii ale unor spectaculoase convertiri sub soarele deşertului, din abisul păcatului la maxima sfinţenie, ele au trezit un interes constant în lumea antică şi medievală, ilustrând dramatic forţa căinţei şi a smereniei în regenerarea creştină a persoanei căzute în prăpastia păcatului.