0 titluri

Tel: 0722.940.581

  1. Acasă
  2. Cărţi: Religie
  3. Cărţi: Creştinism
  4. Copilăria lui Iisus - Vol. 1
Carte

Copilăria lui Iisus - Vol. 1

Copilăria lui Iisus - Vol. 1. Editura
Detalii carte

Evanghelia lui Iacov

Autor(i): Jakob Lorber
Editura: Shambala
Pagini: 239 (15x19 cm)
Preţ: 13,00 Lei
Disponibilitate: STOC EPUIZAT!
Nu ştim dacă şi când mai primim această carte.


În vremurile de demult, la începuturile creştinismului, a existat o asemenea descriere a copilăriei şi adolescenţei lui Iisus, în aşa numita „Evangelium Jakobi minoris“ (Evanghelia după Iacov). Această descriere, consemnată de fratele Domnului, circula deja în secolele întâi şi al doilea printre comunităţile creştine de la miazăzi şi miazănoapte. Se pare că Justin Martirul o cunoştea, iar Origen o pomeneşte în mod expres. Când, în secolul al IV-lea după Cristos, şcolile teologice şi patriarhii bisericii din Alexandria şi Roma au stabilit scrierile canonice, adică de uz bisericesc, această Evanghelie a lui Iacov, deja mult denaturată, era considerată de provenienţă nesigură (apocrifă), drept pentru care nu a fost acceptată în categoria scrierilor sfinte - o decizie care, secole de-a rândul, a fost valabilă şi pentru revelaţia lui Ioan (Apocalipsa), epistola lui Iacov şi alte capitole ale Noului Testament de acum.

Pană nu demult, opinia creştinătăţii privind Evanghelia după Iacov a oscilat continuu. Noi o considerăm autentică pe cea cuprinsă în Biblia de la Berlenburg, care consemnează însă doar fragmente din vechea Evanghelie. În acest fel, scrierea a fost tot mai mult dată uitării şi - cu excepţia fragmentelor amintite - s-a pierdut cu timpul.

Aşa au stat lucrurile cu relatările despre copilăria Domnului, până când, într-o zi şi anume la data de 22 iulie 1843, un credincios german - misticul şi vizionarul Jakob Lorber din Graz, Steiermark - a fost înştiinţat prin vocea spiritului divin pe care o auzea în el că i se va revela din nou acea evanghelie pierdută a lui Iacov, mai exact din momentul în care Iosif a luat-o pe Maria la el, pentru a o face din nou cunoscută oamenilor.

Astfel, acest mijlocitor ales şi sol al luminii cereşti (Jakob Lorber) a receptat prin vocea duhului din inima sa o minunată descriere a naşterii şi copilăriei lui Iisus, compusă din 299 de capitole de o frumuseţe şi o forţă atât de profunde şi de înălţătoare, încât nici o inimă simţitoare nu poate să nu recunoască originea divină şi veridicitatea acestei scrieri deosebit de preţioase. Prin faţa ochilor noştri se vor perinda naşterea şi dezvoltarea micuţului Iisus, sub îngrijirea atentă a Mariei, în casa tatălui adoptiv Iosif, apoi fuga în Egipt şi întoarcerea acasă, la Nazaret.

Vom asista la primele minuni şi manifestări ale Duhului Sfânt la copil şi vom pătrunde, cu bucurie şi cu uimire, în misterul sfânt al personalităţii lui Iisus.

Cuprinsul cărţii: „Copilăria lui Iisus - Vol. 1“

  • PREFAŢĂ
  • CUVÂNT ÎNAINTE
  • EVANGHELIA DUPĂ IACOV
  • Iosif la lucru. Maria este aleasă prin tragere la sorţi. Mărturia Domnului despre Iosif. Rugăciunea lui Iosif. Maria în casa lui Iosif
  • Noua draperie din Templu. Lucrul Mariei la draperie
  • Vestirea naşterii Domnului printr-un înger. Supunerea smerită a Mariei.
  • Discuţia copilărească şi inocentă a Mariei cu Dumnezeu şi răspunsul venit de sus
  • Predarea la Templu a lucrului terminat de Maria. Maria şi Marele Preot. Călătoria Mariei la Elisabeta, mătuşa ei
  • Minunata primire făcută de Elisabeta Mariei. Blândeţea şi înţelepciunea Mariei. O evanghelie a femeilor. Întoarcerea Mariei la Iosif
  • Presimţirile şi prevestirea lui Iosif. Consolarea Mariei. Cina binecuvântată. Descoperirea sarcinii Mariei.
  • Părerea medicului. Iosif o interoghează pe Maria. Explicaţia Mariei.
  • Povestirea Mariei despre miracolul întâmplat. Supărarea şi grija lui Iosif şi hotărârea sa de a o îndepărta pe Maria. Semnul trimis de Dumnezeu lui Iosif în somn. Rămânerea Mariei în casa lui Iosif
  • Recensământul organizat de romani. Neputinţa lui Iosif de a participa la sfatul ţinut la Ierusalim. Trădarea lui Annas
  • Îndoielile Marelui Preot cu privire la starea Mariei. Arestarea şi interogarea lui Iosif şi a Mariei. Plângerea lui Iosif şi sfada lui cu Dumnezeu. Condamnarea la moarte a lui Iosif şi a Mariei şi salvarea lor printr-o sentinţă divină. Maria devine soţia lui Iosif.
  • Porunca lui Augustus pentru înregistrarea şi numărarea tuturor locuitorilor. Necazuri şi consolare.
  • Cuvintele de consolare adresate lui Iosif de un bătrân prieten al său. Dispoziţiile lui Iosif către cei cinci fii ai săi înainte de plecare. Mesajul consolator venit din cer. Plecarea plină de bucurie în călătorie.
  • Comportarea aparent capricioasă a Mariei. Începutul durerilor. Adăpostirea Mariei într-o peşteră apropiată.
  • Maria în peşteră. Iosif în căutarea unei moaşe în Betleem. Uimitoarele întâmplări ale lui Iosif. Mărturia naturii înconjurătoare, întâlnirea lui Iosif cu moaşa.
  • Apariţia din faţa peşterii. Vedenia moaşei şi profeţiile ei. Moaşa cu Maria şi pruncul. Îndoiala Salomeei, sora moaşei, cu privire la fecioria Mariei
  • Rugămintea Salomeei către Maria. Bunăvoinţa Mariei. Descoperirea adevărului, pedepsirea şi căinţa Salomeei. Cuvintele îngerului adresate Salomeei. însănătoşirea Salomeei. Un avertisment venit din cer.
  • Odihna Sfintei Familii peste noapte în peşteră. Cântecul de slavă al îngerilor în zori. Adoraţia păstorilor. Cuvintele îngerului către Iosif.
  • Îngrijorarea lui Iosif în legătură cu recensământul. Relatarea moaşei despre căpitanul Cornelius. Vizita căpitanului la grotă. Iosif şi Cornelius. Pacea care l-a cuprins pe Cornelius şi bucuria lui în apropierea pruncului Iisus.
  • Întrebările lui Cornelius despre Mesia. Încurcătura lui Iosif. Întrebările puse de căpitan Mariei, Salomeei şi moaşei. Avertismentul îngerilor privind trădarea secretului divin. Bănuiala lui Cornelius despre divinitatea pruncului Iisus.
  • Cuvintele lui Iosif despre libera voinţă a omului şi sfatul dat de el lui Cornelius. Grija căpitanului pentru Sfânta Familie.
  • Cornelius la Sfânta Familie în grotă. Păstorii şi căpitanul. Noul soare spiritual şi veşnic. Despărţirea de Cornelius. Cuvintele lui Iosif de apreciere a căpitanului păgân.
  • Cele şase zile din peşteră. Indicaţia dată de înger lui Iosif de a porni spre Ierusalim pentru a expune situaţia la Templu. Visul Mariei. Disputa dintre Iosif şi Cornelius. Paza militară dinaintea peşterii.
  • Circumcizia Pruncului şi purificarea Mariei. Prezentarea Pruncului la Templu de către mama lui. Piosul Simion şi copilul Iisus.
  • Proorociţa Ana la Templu şi mărturia ei despre Pruncul Iisus. Atenţionarea Mariei de către Ana. Găzduirea forţată a Sfintei Fecioare la un israelit bogat şi zgârcit.
  • Dojenirea lui Iosif de către Nicodim, stăpânul hanului. Justificarea lui Iosif. Mărturia moaşei. Semnul de graţie pentru Nicodim, care-L recunoaşte pe Domnul.
  • Întoarcerea Sfintei Familii la Betleem. Minunata primire la grotă de către cei rămaşi. O iesle drept pătuţ pentru prunc. Odihnă plăcută în noaptea geroasă.
  • Insistenţa lui Iosif de a pleca la Nazaret. Sfatul căpitanului de a mai aştepta. Ştirea despre caravana persană şi despre urmărirea Pruncului de către Irod. Cuvintele consolatoare ale Mariei.
  • Ruga înfricoşată a lui Iosif către Dumnezeu. Caravana persană în faţa grotei. Mirarea căpitanului. Mărturia pozitivă a celor trei magi privind Copilul. Avertismentul referitor la Irod.
  • Adoraţia magilor care văd pe Domnul în pruncul Iisus. Cuvântările celor Trei Magi şi spiritele lor: Adam, Cain, Avraam.
  • Maria vorbind despre conducerea milostivă a Domnului. Onestitatea şi fidelitatea lui Iosif. Cele trei daruri binecuvântate de Dumnezeu. Voinţa Lui sfântă, milostenia şi iubirea Lui. Mărturia nobilă a Mariei, a căpitanului şi a Copilaşului pentru Iosif.
  • Îngerul îi sfătuieşte pe cei trei înţelepţi. Plecarea înţelepţilor spre răsărit. Nerăbdarea lui Iosif. Cuvintele de liniştire spuse lui Iosif de căpitan, încrederea lui Iosif în puterea şi bunătatea lui Dumnezeu.
  • Pregătirile pentru fuga în Egipt. Măsurile de prevedere ale Domnului. Discuţia dintre Iosif şi Cornelius.
  • Plecarea. Discuţia lui Iosif cu Salomeea. Despărţirea de căpitan. Scrisoarea de recomandare a lui Cornelius către Cyrenius. Călătoria lui Iosif. Întâmplarea cu hoţii. Sosirea la Tyrus. Cuvintele de consolare şi ajutorul lui Cyrenius.
  • Sfânta Familie la Cyrenius. Convorbirea lui Iosif cu Cyrenius. Cyrenius, prietenul copiilor şi Pruncul Iisus. Dovezi lăuntrice şi exterioare despre divinitatea Pruncului Iisus.
  • Interogarea aspră a lui Iosif şi relatarea despre fiinţa şi naşterea Pruncului Iisus. Scrisoarea lui Cornelius. Sfatul lui Iosif de a păstra tăcerea, îndoieli şi contraargumente. Justificarea energică a lui Iosif înaintea procurorului.
  • Scuzele lui Cyrenius şi replica lui Iosif. Cinstea, comoara de preţ a săracilor. Masa de împăcare. Sfatul lui Iosif. Pedepsirea curiozităţii lui Cyrenius. Povestea bunei-vestiri. Adorarea Pruncului şi confirmarea adevărului.
  • Propunerea păgână a lui Cyrenius de a-l duce pe Copil la curtea împăratului din Roma. Respingerea propunerii motivându-se umilinţa Domnului. Cuvintele profetice despre soarele spiritual.
  • Cumpătarea lui Cyrenius. Rugăciunea de mulţumire a lui Iosif şi efectul ei pozitiv asupra lui Cyrenius. Cuvintele lui Iosif despre moarte şi viaţa veşnică. Esenţa şi valoarea graţiei divine.
  • Înalta consideraţie a lui Cyrenius faţă de Maria. Răspunsul de consolare al Mariei. Felicitările adresate de Cyrenius lui Iosif. Cuvintele lui Iosif despre adevărata înţelepciune.
  • Iosif prezice uciderea pruncilor. Mânia lui Cyrenius faţă de Irod. Fericita călătorie spre Egipt. Binecuvântarea lui Iosif ca răsplată pentru Cyrenius şi corăbieri.
  • Efectul binecuvântării asupra lui Cyrenius. Mărturisirea plină de smerenie a lui Iosif şi sfatul dat lui Cyrenius. Sosirea la Ostrazine (Egipt).
  • Cumpărarea unei case la ţară pentru Sfânta Familie de către Cyrenius.
  • Iosif cu Sfânta Familie în noua locuinţă. Cyrenius ca oaspete. Mulţumirile lui Iosif şi ale Mariei.
  • Vizitarea noii gospodării. Cuvintele de mulţumire rostite de Maria şi Iosif. Interesul manifestat de Cyrenius pentru istoria Israelului.
  • Prânzul comun. Iosif povesteşte istoria creaţiei omenirii şi a poporului evreu. Raportul făcut de Cyrenius către împărat şi efectul său pozitiv.
  • Plecarea lui Cyrenius şi preocuparea lui pentru Sfânta Familie. Ştirea îngrozitoare a martorilor la uciderea pruncilor. O scrisoare a lui Cyrenius către Irod
  • Efectul şi urmările scrisorii. Viclenia lui Irod. A doua scrisoare a lui Cyrenius către Irod.
  • Efectul celei de-a doua scrisori. Sosirea lui Irod şi a guvernatorului la Tyrus. Primirea făcută de Cyrenius. Agitaţia poporului înspăimântat. Maronius Pilla la Cyrenius.
  • Audierea guvernatorului de către Cyrenius. Încercarea acestuia de a înfrumuseţa lucrurile. Întrebările adresate de Cyrenius lui Maronius. Mărturisirea şi condamnarea sa.
  • Mărturisirea completă a lui Maronius Pilla.
  • Călătoria lui Cyrenius în Egipt şi sosirea la Ostrazine. Decizia lui Iosif şi a Mariei de a merge să-l salute pe Cyrenius. Primele cuvinte ale Copilaşului
  • Teama lui Iosif şi a Mariei şi gândul lor de a fugi din piaţa unde avea loc parada. Întâlnirea cu Cyrenius şi Maronius Pilla. Sfârşitul trecerii trupelor în revistă şi întoarcerea Sfintei Familii la vilă, însoţiţi de Cyrenius.
  • Teama lui Iosif din cauza prezenţei lui Maronius Pilla. Răspunsul liniştitor al lui Cyrenius. Sosirea la locuinţa lui Iosif
  • Ospăţul din vila lui Iosif. Smerenia Mariei, disputa prietenească cu Cyrenius. Înţelepciunea divină a Copilului Sfânt, superioară oricărei filosofii.
  • Părerea excepţională a lui Maronius despre Copil. Satisfacţia lui Cyrenius în ceea ce-l priveşte pe Maronius.
  • Terminarea mesei. Cyrenius îl interoghează pe Maronius Pilla despre Sfânta Familie. Maronius mărturiseşte că a fost nevoit să mintă.
  • Maronius Pilla se apără şi ia o hotărâre bună. Iosif ca arbitru. Sentimentele nobile a lui Cyrenius.
  • Iosif întreabă despre Irod. Răspunsul lui Maronius Pilla. Coroana suferinţei şi sfârşitul groaznic al lui Irod
  • Furia lui Cyrenius în legătură cu Irod. Cuvintele liniştitoare ale lui Iisus. Întrebarea Copilului: „Cine are braţul cel mai lung?“ O minune tulburătoare
  • Groaza lui Maronius Pilla şi întrebările lui Iosif. Mărturisirea păgână a lui Maronius. Explicaţia plină de modestie a lui Iosif. Avertismentul lui Cyrenius.
  • Dorinţa lui Cyrenius şi a lui Iosif a fost de a salva un suflet. Cuvintele lui Iosif despre dragostea frăţească între oameni. De ce oamenii au doi ochi şi două urechi, dar numai o gură.
  • Iacov - dădacă la leagănul copilului. Curiozitatea lui şi admonestarea lui de către micuţul Mântuitor. Iacov bănuieşte cine este de fapt Copilul.
  • Predica lui Iosif despre iubirea faţă de Dumnezeu şi iubirea faţă de lume, cu trimiteri la David, Solomon şi Cyrenius. Fiii lui Iosif sunt profund mişcaţi. Pruncul Iisus îi binecuvântează
  • Semnalul lui Iosif pentru culcare. Cererea copilului de a nu se culca nimeni din cauza furtunii ce urma să vină. Îndoiala lui Iosif şi izbucnirea uraganului. Sosirea lui Cyrenius cu suita.
  • Furtuna ia amploare. Copilul dormind. Teama lui Cyrenius. Cuvintele de consolare ale Copilului. O evanghelie a naturii şi a încrederii în Dumnezeu.
  • Veştile îngrozitoare aduse de soli. Intenţiile sângeroase ale preoţilor. Cyrenius în cumpănă. Sfatul cel bun.
  • Răspunsul dat solilor. Insistenţa preoţilor pentru aprobarea jertfei. Măsurile de prevedere luate de Cyrenius. Jeluirea celor 2000 de victime.
  • Noaptea de groază a tinerilor sortiţi jertfei. Intenţiile diabolice ale preoţilor. Revolta lui Cyrenius şi sentinţa lui dreaptă: libertate pentru victime şi moarte celor trei preoţi!
  • Iosif încearcă o mediere. Cyrenius se înfurie pe preoţi. Preoţii imploră iertare
  • Intervenţia lui Iosif, care îi aminteşte lui Cyrenius de judecata Domnului. Cyrenius cedează. Condamnarea formală a celor trei preoţi pentru învăţarea de minte.
  • Maria se îndoieşte de atotputernicia Copilului Iisus. Povestirea lui Iosif. De ce leul puternic din Iudeea a fugit de Irod. Fericirea pruncilor ucişi.
  • Ordinul lui Cyrenius: suspendarea manevrelor militare. Plecarea spre oraş şi condiţia pusă de Iisus în favoarea celor trei condamnaţi la moarte.
  • Cyrenius în cumpănă. Sfatul Pruncului. Maronius, cunoscător al dreptului roman. Graţierea celor trei preoţi în piaţa judecăţii. De bucurie, aceştia mor, dar sunt reînviaţi de Iisus.
  • Vizitarea oraşului după furtună. Efectul pozitiv al uraganului. Intenţia lui Cyrenius de a-şi arunca sabia. Cuvintele înţelepte ale Pruncului Sfânt despre sabie ca toiag al păstorului.
  • Uimirea preoţilor atunci când constată înţelepciunea Pruncului şi a lui Iosif. Mitologia zeilor prezentată pe scurt de Iosif.
  • Cyrenius şi cei trei preoţi. Dezgroparea victimelor. Ajutorul miraculos al Pruncului. Reînsufleţirea celor şapte călăuze din catacombe.
  • Efectele îngăduinţei. Furtuna inteligentă. Presimţirea lui Cyrenius. Vizitarea portului
  • Pagubele neînsemnate din port. Întoarcerea acasă. Maria în lectică. Ocolul făcut pe drumul spre casă
  • Iosif şi treburile gospodăriei. Prietenia Pruncului pentru Iacov. „Pe cei pe care-i iubesc îi tachinez, îi pişc şi-i ciupesc!“ Misiunea fericită şi de invidiat a lui Iacov.
  • Dorinţa lui Cyrenius de a fi şi el pişcat de Copil. Răspunsul Copilului. O prevestire pentru Roma. Sfatul Mariei de a se păstra în inimă cuvintele de neînţeles ale Copilului
  • Întrebarea adresată de Cyrenius lui Iosif şi răspunsul acestuia referitor la ridicarea vălului zeiţei Isis. Explicaţiile lui Maronius. Prânzul. Respectul celor trei preoţi.
  • Orbirea, teama şi dorinţa de fugă a celor trei închinători la zei. Reguli înţelepte de comportare date de pruncul Iisus pentru Iosif şi Cyrenius.
  • Legenda întemeierii oraşului Ostrazine. Grija lui Cyrenius cu privire la viitorul templelor păgâne.
  • Sfatul lui Iosif de a avea încredere în Dumnezeu şi prevestirea sfârşitului oraşului Ostrazine
  • Întoarcerea lui Cyrenius cu suita la Ostrazine. Rugăciunea Mariei. Cuvintele de consolare ale lui Iosif
  • Maria ca model de smerenie feminină. Cântecul de slavă şi mulţumire a lui Iosif şi al fiilor săi. Influenţa pozitivă asupra celor trei preoţi păgâni.
  • O dimineaţă aurită. Iosif şi fiii săi la muncă, pe câmp. Moartea lui Joel prin muşcătura unui şarpe. Întoarcerea acasă. Cuvintele de consolare ale Pruncului. Învierea mortului
  • Jurământul lui Iosif. Intervenţia Pruncului şi sfatul Lui cu privire la jertfa cea mai dragă lui Dumnezeu. Obiecţia lui Iosif şi combaterea ei de către Prunc.
  • Micul dejun. Discuţia despre spălat. Rezistenţa celor trei preoţi faţă de indicaţiile lui Iosif şi educarea lor de către Prunc. Întrebarea preoţilor şi încurcătura lui Iosif
  • Iubirea - adevărata rugăciune. Iisus ca Fiu al lui Dumnezeu. Gândurile păgâne ale celor trei preoţi şi replica Pruncului.
  • Dezvăluirea prostiei celor trei preoţi. Despre Templul din inimă şi adevărata slujbă religioasă
  • Efectul pozitiv al acestei lecţii. Viaţa casnică a Sfintei Familii. Cerşetoarea oarbă şi visul ei. Vindecarea oarbei cu apa din baia Pruncului
  • Cererea femeii vindecate de a rămâne în casă. Discuţia ei cu Iacov despre blândeţea Mariei. O prezicere a femeii despre viitorul Mariei. Modestia Mariei. Întoarcerea lui Iosif.
  • Acceptarea femeii de către Iosif. Povestea romantică a femeii. Cuvintele de consolare ale lui Iosif pentru sărmana orfană.
  • Întrebarea femeii în legătură cu părinţii. Explicaţiile lui Iosif. Convingerea femeii că Iosif este Zeus. Replica lui Iosif.
  • Cuvintele lui Iosif despre cei trei preoţi care posteau. Smerenia noii locatare şi adoptarea ei de către Iosif. Binecuvântarea şi bucuria pruncului Iisus
  • Încântătoarea scenă dintre fată şi Prunc. Pericolele secretului sfânt. Fericirea extraordinară a fetei.
  • Sosirea lui Cyrenius şi Pilla. Informarea lor în legătură cu fata. Peţirea fiicei adoptive de către Cyrenius
  • Relatarea lui Cyrenius despre revenirea la viaţă a 200 dintre cei consideraţi morţi şi interesul lui crescând pentru fata străină. Ezitarea lui Iosif. Triplul drept de căsătorie în vechea Romă
  • Iosif îi face cunoştinţă lui Cyrenius cu Tullia. O descoperire formidabilă: Tullia, verişoara şi dragostea din tinereţe a lui Cyrenius. Cyrenius profund mişcat
  • Cyrenius o cere pe Tullia în căsătorie. Încercarea la care Tullia îl supune pe Cyrenius. O evanghelie a căsătoriei.
  • Explicaţii suplimentare ale Pruncului privind legea căsătoriei. Dragostea care trece prin cap şi cea care trece prin inimă. Unirea celor doi îndrăgostiţi de către Prunc; revelaţia Tulliei despre divinitatea Pruncului.
  • Rugămintea lui Cyrenius de a primi binecuvântarea din partea Pruncului. Cererea adresată de Copil lui Cyrenius de a renunţa la Evdochia de dragul Tulliei. Conflictul lăuntric al lui Cyrenius. Voinţa fermă a Copilului. Aducerea Evdochiei
  • Cyrenius repetă cererea de a o păstra pe Evdochia. Refuzul categoric al Pruncului. Revolta Evdochiei. Victoria spiritului lui Cyrenius. Consolarea Evdochiei de către Maria
  • Dorinţa Evdochiei de a afla cine este Copilul. Recomandarea Mariei de a avea răbdare. Copilul în braţele Evdochiei şi discuţia lor.
  • Mulţumirea lui Cyrenius. Nobleţea, înţelepciunea şi modestia lui Iosif. Cyrenius predă lui Iosif opt copii sărmani să-i crească
  • Cyrenius în cumpănă în privinţa cununiei la preot. Sfatul lui Iosif şi bucuria lui Cyrenius
  • Ezitarea preoţilor. Cyrenius îşi asumă răspunderea. O notă proastă pentru rapacitatea Romei. Căsătoria lui Cyrenius cu Tullia.
  • Tullia îmbrăcată regeşte şi suferinţa Evdochiei. Cuvintele de consolare spuse de Copil Evdochiei şi lacrimile ei de bucurie. Participarea Mariei.
  • Cyrenius îşi exprimă recunoştinţa faţă de Copil. Cuvintele de binecuvântare pentru mire şi mireasă. Invitaţia lui Iosif la ospăţul de nuntă, întoarcerea lui Cyrenius în oraş
  • O nouă surpriză în casa lui Iosif: nişte adolescenţi străini îmbrăcaţi în alb, ca ajutoare în gospodărie.
  • Mirarea Mariei faţă de atâtea încercări. Consolarea lui Iosif. Venerarea îngerilor faţă de Prunc şi cuvântarea Acestuia în faţa arhanghelilor. Cina comună.
  • Convorbirea Mariei cu Zuriel şi Gabriel. Explicaţia Pruncului. Noua ordine în cer şi pe Pământ. Curiozitatea Evdochiei în legătură cu Arhanghelii
  • Iosif propune să se meargă la culcare. Băieţii anunţă lovitura nocturnă a celor 300 de tâlhari. Atacul. Victoria îngerilor
  • Pregătirile pentru ospăţul de nuntă. Veneraţia îngerilor în faţa Copilului îmbăiat. Învierea răufăcătorilor cu apa de la baia Copilului
  • Supărarea lui Cyrenius din cauza trădătorilor. Iosif vorbeşte despre ajutorul Domnului. Cyrenius şi îngerii. Lămuririle date de Iosif. Puterea miraculoasă a îngerilor.
  • Deosebirea dintre puterea Domnului şi cea a robilor Săi. Întrebarea lui Cyrenius cu privire la rostul îngerilor. Parabola despre tatăl iubitor şi copiii săi.
  • Dispoziţiile lui Iosif pentru masa de nuntă. Îmbrăcarea hainelor festive. Veşmintele strălucitoare ale îngerilor, stupefacţia lui Cyrenius şi a celorlalţi. Renunţarea la hainele festive.
  • Grija lui Iosif în legătură cu sărbătorirea Paştelui. Cuvintele liniştitoare ale îngerilor. Noua grijă a lui Iosif din cauza prezenţei păgânilor. Răspunsul minunat al Pruncului
  • Dilema lui Iosif, invitat de Cyrenius să petreacă Pastele în cetatea lui. Cuvintele liniştitoare ale copilului. Iosif cedează
  • Iosif se interesează de înlăturarea dărâmăturilor templului, de soarta tâlharilor arestaţi, a celor trei preoţi şi a celor opt copii. Răspunsurile lui Cyrenius
  • Deplasarea la muntele Sfânt. Întâlnirea cu animalele sălbatice, îmblânzirea animalelor de către cei doi tineri cereşti
  • Leşinul Evdochiei şi al Tulliei. Şerpii veninoşi de pe vârf. Curăţarea locului de către Maria cu Pruncul. Uimirea celor din suita lui Cyrenius.
  • Templul periculos. Roiul de muşte negre. Prăbuşirea templului. Alaiul în aer liber, sub un smochin
  • Gustarea în aer liber. Palatul imperial în flăcări. Mânia lui Cyrenius. Calmul lui Iosif şi cuvintele lui pentru Cyrenius
  • Încercarea lui Cyrenius de a-l calma pe Iosif cu ajutorul Tulliei. Cuvintele prietenoase spuse de Iosif. Stingerea incendiului prin puterea voinţei celor doi tineri.
  • Lămurirea lui Cyrenius despre încercările Domnului. Explicaţiile lui Iosif despre fenomenele miraculoase din natură
  • Întrebarea lui Cyrenius despre capacitatea Pruncului Iisus de a vorbi la trei luni. Răspunsul înţelept al îngerilor despre originea misterioasă a Pruncului.
  • Cyrenius recunoaşte neştiinţa sa în problemele spirituale şi doreşte să i se explice. Răspunsul îngerilor, ca o dovadă clară despre Domnul şi cum a luat chip omenesc. Pruncul îl binecuvântează pe Cyrenius
  • Apropierea furtunii. Sfatul lui Iosif. Presimţirea leilor şi fuga lor în pădure.
  • Vârful muntelui în ceaţă. Teama păgânilor faţă de zei. Curajul lui Cyrenius pus la încercare de furtună. Încetarea furtunii la cuvintele poruncitoare ale pruncului Iisus.
  • Setea de cunoaştere a guvernatorului roman şi discuţia lui cu Cyrenius despre legile naturii şi legiuitorul lor. Întoarcerea acasă.
  • Primirea făcută de cei rămaşi acasă la Iosif. Povestirea lui Joel. Cei trei lei ca gardă de corp a lui Cyrenius
  • Masa în casa lui Iosif. Mărturisirea Pruncului despre atentatul care se pregăteşte asupra lui Cyrenius acasă. Leii ca gardă de noapte. Atacul. Judecata divină pentru atentatori
  • Interogarea servitorilor şi frica acestora faţă de cei trei judecători. Descoperirea trădătorului. Dreapta judecată a leilor
  • Trezirea Tulliei din somnul ei adânc şi relatarea lui Cyrenius despre cele întâmplate. Revederea fericită cu Sfânta Familie
  • Relatarea lui Cyrenius. Critica lui Iosif. Iubirea şi mila sunt mai bune decât o dreptate aspră. Mulţumirile lui Cyrenius. Întregul alai în dormitorul cel mare al lui Cyrenius
  • Căinţa trădătorului. Mila leilor pentru cel plin de căinţă. Sfatul lui Iosif. Marinimia lui Iosif şi efectul ei minunat asupra servitorului care s-a căit.