Îndrumătorul viticultorului amator - Soiurile rezistente de viță de vie

și particularitățile lor de cultură

Autor(i): dr. ing. Virgil Grecu,
Editura: MAST
Anul apariţiei: 2011
Pagini: 199 (20x27 cm)
Preţ: 26,01 Lei
Disponibilitate: STOC EPUIZAT!
Nu ştim dacă şi când mai primim această carte.

Inițiativa autorului de a scrie o carte dedicată prezentării soiurilor de viță-de-vie cu rezistență biologică sau toleranță la atacul principalelor boli criptogamice și la condițiile critice de iernare, este salutară, deosebit de utilă și necesară.

Cartea „Îndrumătorul viticultorului amator - Soiurile rezistente de viță de vie“ constituie o premieră pe plan național, fiind, de asemenea, inedită și pe cel internațional.

Prin conținutul ei bogat, cartea devine utilă unui cerc larg de cititori, interesați în cultivarea viței-de-vie.

Cartea „Îndrumătorul viticultorului amator - Soiurile rezistente de viță de vie“ se adresează specialiștilor în domeniu, amatorilor și micilor producători (care promit „să crească mari în viitor“), cărora le fumizează un material informativ bogat, față de care multe publicații de specialitate (și nu numai) au fost și sunt încă reținute.

O asemenea masă de informare poate să devină utilă și necesară oricând, dar în perioada actuală de „tranziție prelungită“ a viticulturii din țara noastră, pare să fie mai bine venită ca niciodată.

Viticultorii actuali și cei în devenire trebuie să fie informați că alături de cele două grupe de soiuri de viță-de-vie cunoscute și folosite până acum în practică: „soiurile nobile“ și „hibrizii direct producători“, se conturează tot mai mult și cea de a treia grupă, a „soiurilor cu rezistență biologică“.

Așa cum este cunoscut, ideea sporirii rezistenței biologice a viței-de-vie la atacul bolilor criptogamice nu aparține viticulturii moderne, aceasta fiind întrezărită încă din prima jumătate a secolului XIX, atunci când au fost semnalați primii hibrizi naturali între speciile americane.

Aceștia au fost folosiți ulterior la încrucișări cu forme provenite din Vitis vinifera și în continuare la hibridările complexe din etapa actuală, când s-a realizat și trecerea la soiurile rezistente.

O asemenea orientare poate fi apreciată și ca o cale de început spre o viticultură nouă, ecologică, durabilă și mai profitabilă.

Obținerea și promovarea în practică a soiurilor de viță-de-vie roditoare cu rezistență biologică a reprezentat și reprezintă o preocupare deloc neglijabilă în unele țări cu pondere în viticultura mondială.

Astfel, prin impulsionarea lucrărilor de ameliorare a viței-de-vie, în cea de a doua jumătate a secolului trecut în direcția sporirii rezistenței la atacul bolilor criptogamice au fost obținute rezultate remarcabile în Franța, Germania, SUA, Ungaria, Republica Moldova, Bulgaria, Ucraina, Armenia și nu în ultimul rând în România.

Soiurile de viță-de-vie cu rezistență biologică prezentate în cartea „Îndrumătorul viticultorului amator“ se caracterizează printr-un potențial productiv superior celor de tipul „nobi“, sunt apropiate acestora din urmă sub raportul calității recoltei de struguri și în unele cazuri chiar mai bune.

La marea majoritate a soiurilor cu rezistență biologică lipsesc particularitățile organoleptice specifice hibrizilor direct producători, sau sunt mai greu sesizabile.

În plantațiile de viță-de-vie cu soiuri nobile lucrările de prevenire și de combatere a bolilor și a dăunătorilor pot să reprezinte până la 35-40% din costurile de producție, iar în balanța energetică pesticidele și aplicarea lor în practică se ridică aproximativ la aceleași proporții.

Din această cauză promovarea în practică a soiurilor rezistente poate să reprezinte și o alternativă de ridicare a productivității muncii, prin neaplicarea tratamentelor, sau prin reducerea acestora ca număr, precum și a reducerii consumului de energie.

De asemenea, prin promovarea soiurilor rezistente se contribuie la păstrarea „caracterului de natural“ a produselor viței-de-vie și de diminuare a gradului de poluare.

Cuprinsul cărţii: „Îndrumătorul viticultorului amator - Soiurile rezistente de viță de vie“

• Câteva gânduri la început de carte
• PARTEA INTRODUCTIVĂ
  • Prefață
  • Trecut și prezent în viticultura țării
  • Treptele evolutive privind împărțirea pe grupe a soiurilor de viță-de-vie
  • Soiurile și clonele de portaltoi
  • Soiurile și clonele de vițe nobile
  • Hibrizii direct producători (HDP)
• PREZENTAREA SOIURILOR REZISTENTE
  • Apariția soiurilor rezistente
  • Caracteristicile agrobiologice ale soiurilor rezistente pentru struguri de masă sau cu funcție mixtă
  • Caracteristicile soiurilor rezistente pentru struguri de vin și distilate
  • Sensibilitate, toleranță, rezistență
• ÎNFIINȚAREA PLANTAȚIILOR
  • Considerații generale
  • Alegerea soiurilor pentru plantare
  • Producerea vițelor nealtoite în gospodării familiale
  • Alegerea și pregătirea locului de plantare
  • Plantarea la locul definitiv
• ÎNTREȚINEREA VIȚELOR TINERE
  • Lucrările fitotehnice aplicate vițelor tinere
  • Lucrările agrotehnice aplicate vițelor tinere
  • Mijloacele de susținere și formele de conducere
  • Forme și mijloace de susținere clasice
  • Cultura vițelor pe spații restrânse
• ÎNTREȚINEREA VIȚELOR PE ROD
  • Lucrările fitotehnice aplicate vițelor pe rod
  • Lucrările agrotehnice aplicate vițelor pe rod
• SOIURILE REZISTENTE ÎN VITICULTURA ECOLOGICĂ
  • Considerații generale privind viticultura ecologică
  • Modalitățile de cultivare în viticultura ecologică
• Glosar
• Bibliografie