0 titluri

Tel: 0722.940.581

  1. Acasă
  2. Cărţi: Medicină Naturistă
  3. Cărţi: Muzicoterapie
  4. Muzicoterapia receptivă
Carte

Muzicoterapia receptivă

Muzicoterapia receptivă. Editura Infomedica
Detalii carte

premise psihologice şi neurofiziologice, aplicaţii profilactice şi terapeutice

Autor(i): Ioan-Brad Iamandescu
Editura: Infomedica
Anul apariţiei: 2004
Pagini: 248 (17x24 cm)
Preţ: 21,00 Lei
Disponibilitate: STOC EPUIZAT!
Nu ştim dacă şi când mai primim această carte.


Cartea „Muzicoterapia receptivă“ ne prezintă un ansamblu de terapii psihologice bazate pe ascultarea (receptarea) muzicii. Muzicoterapia este, în primul rând, o modalitate de înlăturare a efectelor stresului cotidian - adesea devastatoare - dar şi de tratament adjuvant al unor boli neurologice, psihice sau psihosomatice (hipertensiune arterială, boala ischemică a inimii, ulcer, astm şi alte boli alergice etc), iar în domeniul pluridisciplinar al chirurgiei joacă un rol important în combaterea durerii şi a anxietăţii pre şi postoperatorii. Nu trebuie trecute cu vederea efectele benefice ale muzicii exercitate asupra dezvoltării psihomotorii a copilului şi, mai ales, proteiformele implicaţii în procesul învăţării (Efectul Mozart, Supermemoria) în dezvoltarea creativităţii şi rafinarea personalităţii. Aceste din urmă efecte ale muzicoterapiei - în planul autoperfecţionării fiinţei umane - sunt apanajul aproape exclusiv al utilizării „marii muzici“ (simfonică şi de cameră), ca material de bază al muzicoterapiei conduse de terapeut.

Cartea „Muzicoterapia receptivă“ poate fi parcursă, nu numai de către medici sau studenţii la medicină, sau de către psihologi şi studenţii facultăţilor de psihologie şi sociologie cât mai ales de distinşii „melomani avizaţi“ din lumea cărora autorul face parte încă de la „vârsta pantalonilor scurţi“ şi cărora le dedică această lucrare.

Cartea „Muzicoterapia receptivă“ reprezintă prima lucrare din România consacrată muzicoterapiei constituind o contribuţie de iniţiere în acest important domeniu ai psihoterapiei. Autorul, Prof. dr. I. B. Iamandescu se află la cea de-a noua carte editată la Editura Infomedica, tirajele tuturor celorlalte cărţi publicate ca unic sau prim autor fiind epuizate. Este dotat cu o dublă formaţie universitară (Medicină şi Psihologie) fiind un foarte cunoscut şi apreciat alergolog (Spitalul Colentina) şi conduce Catedra de Psihologie Medicală şi Psihosomatică a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“. Este coordonator, alături de cunoscutul muzicolog Prof. Dr. Grigore Constantinescu al Centrului pentru Studii în Muzică şi Medicină „Boris Luban-Plozza“ profilat pe studii interdisciplinare asupra efectelor muzicii în plan psihologic, estetic şi, mai ales, în domeniul relaţiei dintre muzică, medicină şi psihologie. Dintre numeroasele sale lucrări publicate în ţară şi străinătate menţionăm elaborarea unui capitol al lucrării recente: „Generationswechsel in Arttherapie“ apărute la Bremen în 2002.

Cuprinsul cărţii: „Muzicoterapia receptivă“

  • Prefaţa autorului
  • Argument
  • Cartea I - INFLUENŢELE MUZICII ASUPRA ORANISMULUI UMAN
    • Partea I - RELAŢIA DINTRE MUZICA Şl PSIHIC
      • CAPITOLUL 1 - Calităţile şi efectele generale ale muzicii asupra ascultătorului
        • Definiţii, principalele elemente structurale ale muzicii
        • Definiţii ale muzicii
        • Principalele elemente structurale
        • Substratul psiho-neuro-fiziologic al efectelor muzicii
        • Limbajul muzical şi valoarea sa de comunicare interumană
        • Conceptul de mesaj muzical şi impactul asupra psihicului ascultătorului
      • CAPITOLUL 2 - Principalele genuri muzicale
        • Date introductive
          • Genuri şi preferinţe muzicale
          • Clasificare preliminară
        • Cele mai răspândite genuri muzicale
          • Muzica religioasă
          • Muzica simfonică
          • Muzica instrumentală şi de cameră
          • Muzica de operă
          • Muzica populară
          • Muzica uşoară
          • Muzica de jazz
          • Opereta
          • Muzica însoţită de imagini filmate
      • CAPITOLUL 3 - Receptivitatea fiinţei umane la efectele muzicii Mesajul muzical
        • Izomorfismul psiho-muzical
          • Caracterul holistic al efectelor muzicii
          • Modelul cibernetic
          • Conceptul de izomorfism
          • Conţinutul mesajului muzical
          • Baze neurofiziologice şi psihologice ale recepţiei mesajului muzical
        • Amprenta stilistică şi intenţiile compozitorului
          • Mesajul compozitorului în muzica sa
          • Tulburările psihice ale unor compozitori celebri oglindite în muzica lor
        • Factori personali şi socio-culturali implicaţi în preferinţele muzicale
          • Factori bio-psiho-individuali
          • Factori dependenţi de structura şi calităţile muzicii
          • Factori conjuncturali - interpret, momentul şi condiţiile audiţiei
    • Partea a II-a - MECANISME NEUROFIZIOLOGICE Şl MODIFICĂRI SOMATO-VISCERALE INDUSE DE ASCULTAREA MUZICII
      • CAPITOLUL 1 - Bazele neurofiziologice ale impactului psihologic al muzicii
        • Localizări cerebrale legate de recepţia muzicii
          • „Centrii muzicii“
          • Interrelaţiile zonelor corticale şi cortico-subcorticale
          • Sinestezii, halucinaţii şi crize comiţionale declanşate de muzică
        • Muzica şi memoria
        • Muzica şi afectivitatea
          • Consideraţii generale
          • Date experimentale
        • Date experimentale referitoare la hormonii eliberaţi sub efectul muzicii
          • Consideraţii metodologice
          • Reacţia catecolaminică
          • Reacţia cortizolică
          • Endorfinele
          • Testosteronul (Rolul său în evoluţia creativităţii muzicale)
        • Reorganizarea creierului prin muzică
      • CAPITOLUL 2 - Efectul Mozart - „Supermemoria“
        • Efectul Mozart
          • Aplicaţii în pedagogie ale efectului Mozart
          • Aplicaţii în medicină ale efectului Mozart
          • Controverse privind efectul Mozart
          • Remarci concluzive
        • „Supermemoria“
      • CAPITOLUL 3 - Impactul somato-visceral al muzicii
        • „Somatizarea“ mesajului muzical
          • Consideraţii generale
          • Variabile psihologice şi de patologie somatică ale subiectului ascultător
        • Impactul psihosomatic şi/sau direct („unda de şoc vibrator“) asupra diverselor organe şi aparate
          • Tegumentele
          • Aparatul locomotor
          • Aparatul respirator
          • Aparatul cardiovascular (frecventă şi ritm cardiac, tensiune arterială)
          • Aparatul digestiv
          • Aparatul excretor
          • Aparatul uro-genital
          • Modificări metabolice
          • Modificări ale auzului
      • CAPITOLUL 4 - Impactul muzicii asupra interpreţilor
        • Date din literatură
        • Contribuţii personale
        • Concluzii
  • Cartea a II-a – MUZICA, AGENT TERAPEUTIC CU VIRTUŢI „FORMATIVE“
    • Partea I – MUZICOTERAPIA. CADRU CONCEPTUAL. MODALITĂŢI DE APLICARE. INDICAŢII PRIORITARE.
      • CAPITOLUL 1 - Cadrul noţional al muzicoterapiei
        • Definiţii şi obiective ale muzicoterapiei
          • Domeniu de definiţie
          • Obiective
          • Muzicoterapie şi muzicodiagnostic
          • Muzicoterapie receptivă şi activă
        • Scurt istoric. Premise organizaţionale.
        • Amatorii ocazionali şi melomanii în raport cu muzicoterapia
        • Psihanaliza şi muzicoterapia
        • Formarea specialiştilor în muzicoterapie
      • CAPITOLUL 2 - Modalităţi de instituire a muzicoterapiei cu accent pe muzicoterapia receptivă
        • Indicaţii ale muzicoterapiei
          • Durerile acute sau cronice
          • Înlăturarea stării de oboseală (fiziologică sau patologică)
          • Inducerea somnului
          • Anxietatea
          • Obsesiile şi fobiile
          • Stările de excitaţie, de iritabilitate nervoasă
          • Stările depresive
          • Tulburările de comunicare
          • Handicapul fizic de tip senzorial
          • Tulburările motorii
          • Inhibiţia psihomotorie
          • Ameliorarea handicapului psihic la copii
        • Indicaţii ale muzicoterapiei în funcţie de vârstă
        • Contraindicaţii ale muzicoterapiei
        • Modalităţi de instituire a muzicoterapiei
          • Consideraţii generale
          • Caracterele generale ale modelelor de muzicoterapie
      • CAPITOLUL 3 - Criterii de selecţie a pieselor muzicale destinate muzicoterapiei receptive
        • Modalităţi de ascultare a muzicii
          • Tipul de ascultare intelectuală, „tehnică“
          • Tipul de ascultare „emoţională“ („afectivă“, „evocatoare“)
          • Ascultarea „hipnotică“, „în transă“
          • Ascultarea activă („Ascultă cântând“)
        • „Farmacopeea muzicală“ - Date din literatură
          • Criterii de ordin psihologic general
          • Criterii de ordin demografic şi educaţional
          • Criterii „simptomatice“ -câteva „reţete muzicale“
          • Observaţii critice asupra selecţiei lucrărilor muzicale în vederea muzicoterapiei
        • Criterii psihologice de selecţie a pieselor muzicale cu caracter „formativ“ bazate pe cercetări personale
          • Material şi metodă
          • Rezultate
          • Discuţii
          • Concluzii
      • CAPITOLUL 4 - Modele de practică a muzicoterapiei
        • Modele de muzicoterapie receptivă
          • Modelul de muzicoterapie reglatorie (Cristoph Schwabe)
          • Modelul GIM (Guided Imagery and Music - HL Bonny)
          • Modelul muzicoterapie receptivă-formativă
        • Modele cu obiective diagnostice
          • Bilanţul psiho-muzical (J. Verdeau-Pailles)
          • Muzicotestul W1
          • Muzicotest W2
          • Modelul muzicotest BBSS
        • Terapii moderne utilizând muzică larg accesibilă sau muzică artificială („muzică surogat“)
          • Terapia prin sunete (Soundterapia)
          • Muzica New Age
          • Piese muzicale larg accesibile (şlagăre, inclusiv din filme), utilizate ca fundal muzical pentru alte activităţi cu profil psihoterapeutic
    • Partea a II-a - APLICAŢII PRACTICE ALE MUZICOTERAPIEI RECEPTIVE ÎN MEDICINĂ
      • CAPITOLUL 1 - Privire generală asupra posibilităţilor actuale ale muzicoterapiei
        • Valoarea muzicoterapiei în practica medicală
        • Automuzicoterapia melomanului dirijată de muzicoterapeut
          • Axiome valabile pentru toţi melomanii (în special pentru cei stresaţi)
          • Indicaţii pentru melomanii cu tulburări psihice şi/sau psihosomatice
          • Condiţii ergonomice asigurate de muzică
        • Muzicoterapia antistres cu virtuţi formative
        • Condiţii tehnice de aplicare a muzicoterapiei
          • Consideraţii generale de prescriere
          • Parametrii programului muzical
          • Condiţii de audiţie
          • Evaluarea reacţiilor ascultătorilor
      • CAPITOLUL 2 - Patologia chirurgicală
        • Consideraţii generale
        • Modalităţi de utilizare a muzicoterapiei la bolnavii chirurgicali
        • Momentul administrării muzicoterapiei în cadrul actului chirurgical
        • Domenii ale chirurgiei şi simptome-ţintă care beneficiază prioritar de muzicoterapie
      • CAPITOLUL 3 - Patologia internă
        • Bolile interne cu accent pe bolile psihosomatice
        • Neurologie
          • Consideraţii neuropatologice cu implicaţii în muzicoterapie
          • Aplicaţii clinice
        • Psihiatrie
          • Consideraţii generale
          • Indicaţii şi rezultate obţinute
      • CAPITOLUL 4 - Consideraţii finale
  • Bibliografie