0 titluri

Tel: 0722.940.581

  1. Acasă
  2. Cărţi: Agricultură-Grădinărit
  3. Cărţi: Viticultură
  4. Vechi soiuri româneşti de viţă de vie
Carte

Vechi soiuri româneşti de viţă de vie

Vechi soiuri româneşti de viţă de vie. Editura
Detalii carte

Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită

Autor(i): Ion M. Puşcă
Editura: Tipografia Intact
Anul apariţiei: 2010
Pagini: 242 + 54 color (17x24 cm)
Preţ: 52,98 Lei
Disponibilitate: STOC EPUIZAT!
Nu ştim dacă şi când mai primim această carte.


Cartea „Vechi soiuri româneşti de vită de vie“ a fost premiată în 2006 de către Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV) cu Sediul la Paris (din care fac parte peste 50 de state viticole).

Juriul internaţional a apreciat această carte considerând-o una dintre cele mai valoroase apariţii editoriale din lume şi un exemplu pe care să-l urmeze şi alte ţări viticole, conservându-şi fiecare patrimoniul propriu.

Având în vedere că unele dintre soiurile de viţă de vie sunt deja dispărute, pentru a realiza o prezentare unitară, imaginile vechilor soiuri româneşti au fost preluate din „Ampelografia României“ apărută în perioada 1959-1970.

În carte se fac deseori trimiteri şi la „Traite general de Viticulture - AMPELOGRAPHIE“ apărut în Franţa, în perioada 1901-1910, coordonat de Pierre Viala şi Victor Vermorel, în care se regăsesc o parte din vechile soiuri româneşti de viţă de vie.

Tratatul francez de ampelografie este valoros deoarece conţine descrierea tuturor soiurilor de viţă de vie cunoscute la acea dată în lume.

Aşa cum alte ţări viticole „de o seamă“ ca tradiţie, cu România, precum Franţa, Spania, Portugalia, Italia şi altele, au ştiut să-şi păstreze şi să-şi promoveze soiurile proprii, impunându-le pe piaţa internaţională, la fel ar fi trebuit să facă şi ţara noastră. Noi am pierdut şi soiurile tradiţionale, ne-am pierdut şi poziţia bună de pe piaţă. Şi vinovată nu este numai istoria.

De peste 130 de ani, de când filoxera a intrat în spaţiul românesc, treptat, treptat multe soiuri autohtone au dispărut. Acestea au fost înlocuite cu un număr mare de soiuri străine, unele prea puţin valoroase. Astfel s-a pierdut caracterul de unicitate al vinurilor româneşti, vinuri care până atunci erau mult apreciate în toată Europa.

Urmările celor două războaie mondiale şi schimbarea de mai multe ori a formei de proprietate par să fie principalele cauze ale problemelor cu care se confruntă viticultura românească de azi.

Cartea „Vechi soiuri româneşti de vită de vie“, deşi nu se substituie unui tratat de ampelografie, are rolul de a readuce în actualitate soiurile vechi româneşti. Scrisă într-un limbaj accesibil, chiar romanţat, cartea se adresează tuturor iubitorilor de vin şi de viţă de vie românească.

Născută din respect pentru generaţiile care au făurit viticultura noastră multimilenară, cartea „Vechi soiuri româneşti de vită de vie“ vine să îndemne la acordarea unei mai mari importanţe soiurilor autohtone. Drumul nu va fi uşor, însă că printr-o voinţă naţională concertată se va realiza o mai bună cunoaştere a soiurilor româneşti pe plan mondial. Ele vor fi pentru multe ţări chiar o surpriză!

Cuprinsul cărţii: „Vechi soiuri româneşti de viţă de vie“

  • Notă asupra ediţiei a doua
  • Cuvânt înainte la ediţia a doua
  • Cuvânt înainte la prima ediţie
  • De ce această carte?
  • Viticultura - argument al continuităţii poporului român în spaţiul carpato-danubiano-pontic
  • România şi hibrizii producători direcţi
  • Soiurile vechi româneşti şi integrarea europeană
  • Vechi soiuri româneşti de struguri pentru vin
    • Alb românesc
    • Ardeleanca
    • Armaş
    • Băbească neagră
    • Băşicată
    • Bătută neagră
    • Berbecel
    • Braghină
    • Cabasmă albă
    • Cabasmă neagră
    • Cârcioasă
    • Cioinic
    • Crâmpoşie
    • Creaţă
    • Cruciuliţa
    • Fetească albă
    • Fetească neagră
    • Fetească regală
    • Frâncuşă
    • Galbenă de Odobeşti
    • Galbenă uriaşă
    • Gordan
    • Gordin
    • Gordin gurguiat
    • Grasă de Cotnari
    • Iordană
    • Majarcă albă
    • Mustoasă de Măderat
    • Negru de Căuşani
    • Negru mare
    • Negru moale
    • Negru românesc
    • Negru vârtos
    • Om rău
    • Ovis
    • Pârciu
    • Plăvaie
    • Rară albă
    • Samoveanca
    • Tămâioasă românească
    • Tâmâioasă (busuioacă) de Bohotin
    • Vulpea
    • Zemoasă
    • Zghihară
  • Vechi soiuri româneşti de struguri pentru masă
    • Frumoasă de Ghioroc
    • Coarnă albă
    • Coarnă neagră
    • Coarnă roşie
    • Coarnă vânâtă
    • Razachie albă
    • Razachie roşie
    • Ţâţa caprei
    • Ţâţa vacii
  • Vechi soiuri româneşti mai puţin cunoscute
  • Încheiere la prima ediţie
  • Încheiere la a doua ediţie
  • Bibliografie
  • Anexă