Cărţi de Verena Kast

Rod al travaliului analitic întreprins de pacientele și pacienții lui C.G. Jung, cele peste 4000 de imagini din arhiva Institutului C.G. Jung din Zürich, create între anii 1917 și 1950, reprezintă o inestimabilă comoară ce de abia în 2018 a fost expusă publicului larg, cu ocazia aniversării a 70 de ani de la înființarea Institutului.

Când ne comparăm prea des cu ceilalți, când suntem însetați de posesii și faimă, înțepătura invidiei sau mușcătura geloziei ne va încerca inevitabil. Și, cum tindem să negăm sau să proiectăm asupra altora aceste sentimente, ele nu vor dispărea, ci ne vor „roade“ pe dinăuntru, diminuându-ne stima de sine.

Bărbatul care caută să-și regăsească mama în partenerele sale este etichetat imediat drept „băiețelul mamei“. Iar despre femeia care preferă să umble doar cu bărbați mult mai în vârstă se spune că n-a reușit să se „desprindă de tatăl ei“.

Deși, inițial, complexele materne și paterne se dezvoltă ca un răspuns pozitiv în relația cu părinții, aceste legături extrem de strânse pot deveni un obstacol pentru maturizarea psihică, mai precis pentru felul în care ne construim o imagine de sine, pentru relațiile de cuplu, dar și pentru eficiența în profesie.

În personalitatea umană, ca și în natură, lumina și întunericul se află într-un raport de interdependență, formează un întreg. Așezăm în lumină anumite aspecte ale noastre, vrem ca acestea să fie văzute și lăsăm în umbră alte aspecte.

Această metaforă a luminii și umbrei se regăsește în două concepte definite de către C.G. Jung: „persona“ și „umbra“. În timp ce „persona“ reglementează relația cu lumea exterioară, prin „umbră“ sunt definite acele trăsături ale personalității care…