Cărţi de Verena Kast

Rod al travaliului analitic întreprins de pacientele şi pacienţii lui C.G. Jung, cele peste 4000 de imagini din arhiva Institutului C.G. Jung din Zürich, create între anii 1917 şi 1950, reprezintă o inestimabilă comoară ce de abia în 2018 a fost expusă publicului larg, cu ocazia aniversării a 70 de ani de la înfiinţarea Institutului.

Când ne comparăm prea des cu ceilalţi, când suntem însetaţi de posesii şi faimă, înţepătura invidiei sau muşcătura geloziei ne va încerca inevitabil. Şi, cum tindem să negăm sau să proiectăm asupra altora aceste sentimente, ele nu vor dispărea, ci ne vor „roade“ pe dinăuntru, diminuându-ne stima de sine.

Bărbatul care caută să-şi regăsească mama în partenerele sale este etichetat imediat drept „băieţelul mamei“. Iar despre femeia care preferă să umble doar cu bărbaţi mult mai în vârstă se spune că n-a reuşit să se „desprindă de tatăl ei“.

Deşi, iniţial, complexele materne şi paterne se dezvoltă ca un răspuns pozitiv în relaţia cu părinţii, aceste legături extrem de strânse pot deveni un obstacol pentru maturizarea psihică, mai precis pentru felul în care ne construim o imagine de sine, pentru relaţiile de cuplu, dar şi pentru eficienţa în profesie.

În personalitatea umană, ca şi în natură, lumina şi întunericul se află într-un raport de interdependenţă, formează un întreg. Aşezăm în lumină anumite aspecte ale noastre, vrem ca acestea să fie văzute şi lăsăm în umbră alte aspecte.

Această metaforă a luminii şi umbrei se regăseşte în două concepte definite de către C.G. Jung: „persona“ şi „umbra“. În timp ce „persona“ reglementează relaţia cu lumea exterioară, prin „umbră“ sunt definite acele trăsături ale personalităţii care…