Beneficiile cititului (17 dovezi ştiinţifice fascinante)

Beneficiile cititului doveziÎntr-un articol anterior am publicat un clip umoristic cu motive ca să nu citeşti, al celor de la Epic Vox din Cluj. Azi voi răspunde, la modul foarte serios şi ştiinţific, la întrebarea „De ce să citesc?“ sau altfel spus „Care sunt beneficiile cititului?“.

Cititul este o abilitate foarte importantă care trebuie deprinsă şi dezvoltată încă din copilărie, iar mai jos voi expune 17 motive, bazate pe studii ştiinţifice, făcute de universităţi serioase, care arată de ce este important cititul.

Motto 1: „Doar dobitoacele şi zeii nu au nevoie de cărţi!“ (P. Ţuţea)

Motto 2: „Eşti cărţile pe care le citeşti.“

1. Cititul te face mai inteligent

Un studiu făcut de Universitatea Carnegie-Mellon, arată că cititul creşte cantitatea de materie albă din creier.

Creierul nostru este format din materie albă (care are rolul de transmite semnalele nervoase între diferite zone ale creierul) şi materie cenuşie (care are rolul de a prelucra şi memora informaţia). Practic materia albă transmite informaţia între zonele formate din materie cenuşie.

Cu alte cuvinte cititul măreşte atât numărul de conexiuni din creier (datorită memorării şi prelucrării informaţiei asimilate prin citit), cât şi viteza cu care această informaţie e transmisă între diferitele părţi ale creierului.

Autorii studiului mai sus-menţionat au detectat o creştere şi de 10 ori a cantităţii de informaţie transferate între diversele părţi ale creierului la copii studiaţi, comparativ cu lotul martor.

Mai mult, cercetătorii au constatat simultan o îmbunătăţire a abilităţii de a citi odată cu creşterea cantităţii de materie albă din creier. Cu alte cuvinte cele două procese se susţin şi se stimulează reciproc: cut cât citim mai mult, cu atât mai multă materie albă avem în creier şi cu cât avem mai multă materie albă în creier cu atât suntem cititori mai buni.

Bineînţeles că acest proces e mai intens la copii, deoarece creierul este în faza de dezvoltare, dar nu se opreşte nici la maturitate, chiar dacă procesul e mai lent.
Iată deci încă un motiv să încurajaţi copii să citească din plăcere şi ceea ce le place şi cred că vă daţi seama că unele (dacă nu multe) dintre „lecturile obligatorii“ nu se înscriu în acestă categorie.

Mai mult s-a constata că, spre deosebire de alte activităţi umane care implică de obicei activarea unei singure zone din creier (ex. centrul vorbirii), cititul implică activarea simultană a mai multor zone cerebrale şi comunicarea intensă între ele.

Practic, în fracţiuni de secundă, creierul nostru trebuie să recunoască formele (literele), să stabilească corespondenţa între literă şi sunetul corespunzător, să stabilească sensul cuvântului şi să-l încadreze în ideea generală a propoziţiei. Fiecare dintre aceste activităţi implicând activarea câte unei zone cerebrale. Sa constatat că lectura activează inclusiv centrii motrici ai buzelor şi limbii, chiar şi atunci când citim „în gând“.

Şi mai mult decât atât în creier se activează zone corticale care sunt conexe cu ceea ce citim. De exemplu când citim despre parfumuri se activează zona răspunzătoare de miros, deşi practic noi nu mirosim nici un parfum în acel moment.

De asemenea s-a constatat că cititul de relaxare şi cititul focalizat (pentru a învăţa ceva) activează zone diferite din creier.

Având în vedere toate acestea putem spune că, în afară de meditaţia yoghină, cititul este cel mai important exerciţiu pentru creier.

2. Cititul creşte capacitatea de focalizare şi atenţia

Datorită faptului că atunci când citim mintea noastră este focalizată mai mult timp asupra unui singur subiect (acţiunea cărţii pe care o citim) apare o creştere a capacităţii de focalizare şi a capacităţii de a direcţiona atenţia.

Capacitatea de a ne focaliza şi direcţiona atenţia asupra unui unic subiect este poate cea mai importată abilitate pe care o avem în această viaţă, deoarece ne ajută să devenim mai buni în orice domeniu şi rezolvăm mult mai uşor sarcinile pe care le avem.

Însă această capacitate de focalizare a scăzut drastic la omul modern. Unele studii arată că această capacitate de focalizare asupra unui subiect unic a scăzut în ultimii ani la 10 secunde, cu tendinţa de a scădea la 8 secunde, 6 secunde sau chiar mai mult. Ori aceasta aduce persoanei respective un adevărat handicap intelectual şi chiar funcţional.

Vina pentru acestă situaţie o poartă noile tehnologii (Internet, Facebook, Twitter, Snapchat etc.) şi în special modul superficial în care le folosim.

Datorită faptului că individul pierde uneori ore întregi pe Facebook pentru a face scroll ca să vadă ce poză a mai postat amicul X, pe care o priveşte 2-3 secunde, apoi iarăşi scroll ca să mai citească câteva secunde un banc, iarăşi scroll să mai vadă un selfie asupra căruia zăboveşte tot câteva secunde ş.a.m.d., e evident că această activitate afectează grav capacitatea de focalizate.

Iar unul dintre antidoturile acestei situaţii este cititul unor cărţi sau alte materiale scrise care să ne capteze în mod benefic atenţia şi care să ne dea o stare bună sau să învăţăm ceva util.

3. Cititul îmbunătăţeşte memoria

Ca o completare a punctelor 1.) şi 2.) cititul este şi un exerciţiu de memorie, ducând la dezvoltarea acesteia, pentru că e evident că atunci când citim cu atenţie despre un subiect, vom memora o mulţime de detalii despre el.

4. Cititul măreşte plasticitatea creierului

Plasticitatea creierului (neuroplasticitatea) reprezintă capacitatea acestuia de a-şi modifica structura internă, de a reorganiza căile neuronale, pentru a memora şi prelucra noi categorii de informaţie.

S-a constatat că dacă citim cărţi de genuri diferite şi din domenii diferite plasticitatea creierului nostru se măreşte şi astfel suntem mult mai capabili să învăţăm lucruri noi şi să dobândim noi abilităţi.

Din acelaşi motiv e bine să realizăm şi activităţi cât mai diferite: de la mersul pe bicicletă la pictură, de la muzică la reparatul maşinii, de la studiul fizicii cuantice la învăţarea unei limbi străine. Chiar dacă nu devenim experţi în aceste domenii, totuşi aceasta ne va ajuta în viaţă în moduri uneori surprinzătoare şi ne va dezvolta foarte mult încrederea în sine.

5. Cititul dezvoltă gândirea analitică

Spre deosebire de TV, unde avem o atitudine pasivă, cititul este un proces activ: urmărim firul acţiunii, încercăm să înţelegem termenii din text, urmărim să discernem între ce este corect şi ce nu din acel text etc.

Toate acestea ne dezvoltă gândirea analitică, ne măresc capacitatea de a discrimina, de a face legături şi a înţelege fenomene complexe.

6. Cititul creşte imaginaţia şi devii mai creativ

Comparativ cu cinematograful şi televiziunea – unde filmul e imaginat, regizat şi turnat de altcineva – când citim o carte noi ne creăm propriul film în mintea noastră.

Aceasta duce la dezvoltarea creativităţii şi imaginaţiei, lucru care ne ajută să rezolvăm mult mai repede şi mai eficient sarcinile pe care le avem de îndeplinit şi ne măreşte mult stima de sine, care e un sentiment ce ne ajută foarte mult în viaţă.

7. Cititul creşte bagajul de cunoştinţe şi cultura generală

Cărţile sunt o sursă importantă de informaţii, chiar mai importantă decât filmele, deşi se spune că o imagine face cât o mie de cuvinte.

Multe dintre filmele documentare de azi sunt făcute ca pentru copii de 12-14 ani şi sunt atât de întortocheat gândite încât constaţi că ai pierdut 1-2 ore (fără a mai socoti reclamele) ca să afli foarte puţin despre acel subiect.

În contrast dintr-o conferinţă TED.com de 5÷15 minute afli mai mult decât dintr-un astfel de documentar.

În schimb într-o carte sunt prezentate detalii care de multe ori nu pot fi prezentate într-un film, iar o carte îţi permite să subliniezi ce te interesează sau să reciteşti un paragraf până îl înţelegi profund.

8. Cititul îmbogăţeşte vocabularul şi capacitea de exprimare

Lecturând cărţi înveţi cuvinte, termeni şi expresii noi care te ajută să înţelegi mult mai multe lucruri şi să fi un bun interlocutor, discutând şi altceva în afară de „cum e vremea“ sau „cine a câştigat campionatul“.

Un studiu făcut University College of London pe 11000 de adolescenţi, a arătat că adolescenţii care citesc cu plăcere în timpul liber înţeleg cu 26% mai multe cuvinte decât cei care nu o fac.

9. Cititul reduce stresul mai mult decât orice altă metodă

Cercetătorii de Universitatea din Sussex (Marea Britanie) au constatat că cititul este cea mai bună metodă de a scăpa de stres. Şase minute petrecute lecturând ceva agreabil sunt suficiente pentru a reduce stresul cu 68%.

Alte metode de a reduce stresul sunt:

  • Ascultat muzică relaxantă: reduce stresul cu 61%;
  • Relaxare în faţa unei căni cu ceai: reduce stresul cu 54%;
  • O plimbare pe jos: reduce stresul cu 42%.

Observăm că cititul este, de departe, cea mai bună metodă anti-stres.

De ce este aşa? Pentru că în timpul oricărei activităţi descrise mai sus, mintea e liberă să zburde unde vrea, iar ea se va agăţa din nou şi din nou de cauza stresului nostru. În schimb când lecturăm un text deconectăm mintea de la situaţia stresantă dându-i altceva de „rumegat“. Şi… cine ştie… poate că în ceea ce citim găsim şi soluţia problemei noastre.

10. Cititul îmbunătăţeşte calitatea somnului

Ca o anexă la ceea ce am spus la punctul anterior, cititul îmbunătăţeşte calitatea somnului, tocmai datorită faptului că reduce stresul şi ne deconectează de problemele zilei.

ATENŢIE – Pentru ca acest efect să fie real, e necesar să citim doar cărţi cu tentă absolut benefică.

De asemenea se ştie de multă vreme că dacă citim înainte de culcare informaţia e memorată mai uşor.

11. Cititul te face mai bun

Asta în adevăratul sens al cuvântului, dar cu condiţia ca ceea ce lecturezi să aibă conotaţii benefice.

Cineva spunea: „Unii citesc şi adorm, alţii citesc şi… se trezesc“.

Un studiu făcut de Emory University (SUA) a demonstrat că persoanele care citesc sunt mai empatice (mai capabile să înţeleagă şi să simtă sentimentele celorlalţi) decât persoanele care nu citesc.

De aici rezultă şi o abilitate socială mai mare la cei care citesc, deci şi relaţii de calitate mai bună.

Tragem astfel concluzia că cititul romanelor benefice şi de bună calitate sunt o bună metodă să devenim mai umani, mai sociabili, mai empatici.

12. Cititul previne boala Alzheimer stimulând creierul

Creierului, ca şi oricărui alt organ al corpului, i se potriveşte dictonul: „Foloseşte-l sau îl pierzi!“. Cu alte cuvinte: dacă îl foloseşti, se dezvoltă; dacă nu, se atrofiază. Ori până în acest punct al articolului am arătat deja că cititul este, probabil, cel mai complex exerciţiu pentru creier.

Un studiu făcut de National Academy of Sciences (Washington, DC), arată că persoanele care citesc sau au activitate intelectuală sunt mult mai puţin susceptibile să se îmbolnăvească de Alzheimer.

13. Cititul este o metodă de dezvoltare personală

Citind biografiile oamenilor celebri poţi învăţa din experienţa lor de viaţă, vei afla prin ce greutăţi au trecut ei şi cum au răzbit. Aceasta poate fi pentru tine un impuls motivaţional extraordinar, mai ales când vei afla că, pentru nici unul dintre ei, nu a fost uşor să obţină ceea ce şi-au dorit.

„Să citeşti cărţi bune e ca şi cum ai purta o conversaţie cu cei mai de seamă oameni ai tuturor timpurilor“, spunea Descartes

14. Cititul te ajută să te cunoşti pe tine însuţi

Orice proces de dezvoltare personală începe cu autocunoaşterea. Trebuie să te cunoşti, ca să ştii de unde porneşti.

De fapt procesul de dezvoltare personală implică o cunoaştere continuă, iar cititul cărţilor potrivite te poate ajuta enorm.

15. Cititul te ajută să vezi lucrurile din unghiuri diferite

Când studiezi un anumit subiect, prin lectură ai posibilitatea să afli părerea mai multor persoane despre acel subiect şi să-l priveşti din aproape toate unghiurile posibile.

Practic cărţile te ajută să afli aproape totul despre un subiect care te interesează şi să păstrezi ce crezi că este mai bun.

16. Cititul te ajută să avansezi mai uşor în carieră

O persoană care îşi cunoaşte bine meseria, care se preocupă continuu de dezvoltarea sa personală şi de îmbogăţirea cunoştinţelor sale şi care are o vastă cultură generală, avansează mult mai uşor în carieră, indiferent care este aceasta. Iar toate acestea nu se pot obţine decât citind, citind şi iar citind…

17. Citind poţi învăţa cum să faci singur anumite lucruri

Au apărut tot mai multe cărţi care te învaţă cum să faci singur un anumit lucru.

De la arome şi parfumuri, la fierărit; de la reutilizarea paleţilor din lemn la drone; de la prepararea săpunul de casă la instalaţii elecrtice, găseşti multe idei prin care poţi economisi bani sau pur şi simplu să te distrezi meşterind ceva util.

Bonus: Te distrezi fără să deranjezi vecinii

Da, te poţi distra pe cinste şi la ora trei dimineaţa fără să deranjezi vecinii… Nu o să te acuze nimeni că… citeşti prea tare.

Referinţe:
– https://www.zmescience.com/other/feature-post/scientific-reasons-to-read-books/
– http://bigthink.com/21st-century-spirituality/reading-rewires-your-brain-for-more-intelligence-and-empathy

Sursa foto: https://pixabay.com/ro/fat%C4%83-lectur%C4%83-carte-educa%C5%A3ie-tineri-1721392/

Navigare în articol

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *