Beneficiile cititului (17 dovezi științifice fascinante)

Beneficiile cititului doveziÎntr-un articol anterior am publicat un clip umoristic cu motive ca să nu citești, al celor de la Epic Vox din Cluj. Azi voi răspunde, la modul foarte serios și științific, la întrebarea „De ce să citesc?“ sau altfel spus „Care sunt beneficiile cititului?“.

Cititul este o abilitate foarte importantă care trebuie deprinsă și dezvoltată încă din copilărie, iar mai jos voi expune 17 motive, bazate pe studii științifice, făcute de universități serioase, care arată de ce este important cititul.

Motto 1: „Doar dobitoacele și zeii nu au nevoie de cărți!“ (P. Țuțea)

Motto 2: „Ești cărțile pe care le citești.“

1. Cititul te face mai inteligent

Un studiu făcut de Universitatea Carnegie-Mellon, arată că cititul crește cantitatea de materie albă din creier.

Creierul nostru este format din materie albă (care are rolul de transmite semnalele nervoase între diferite zone ale creierul) și materie cenușie (care are rolul de a prelucra și memora informația). Practic materia albă transmite informația între zonele formate din materie cenușie.

Cu alte cuvinte cititul mărește atât numărul de conexiuni din creier (datorită memorării și prelucrării informației asimilate prin citit), cât și viteza cu care această informație e transmisă între diferitele părți ale creierului.

Autorii studiului mai sus-menționat au detectat o creștere și de 10 ori a cantității de informație transferate între diversele părți ale creierului la copii studiați, comparativ cu lotul martor.

Mai mult, cercetătorii au constatat simultan o îmbunătățire a abilității de a citi odată cu creșterea cantității de materie albă din creier. Cu alte cuvinte cele două procese se susțin și se stimulează reciproc: cut cât citim mai mult, cu atât mai multă materie albă avem în creier și cu cât avem mai multă materie albă în creier cu atât suntem cititori mai buni.

Bineînțeles că acest proces e mai intens la copii, deoarece creierul este în faza de dezvoltare, dar nu se oprește nici la maturitate, chiar dacă procesul e mai lent.
Iată deci încă un motiv să încurajați copii să citească din plăcere și ceea ce le place și cred că vă dați seama că unele (dacă nu multe) dintre „lecturile obligatorii“ nu se înscriu în acestă categorie.

Mai mult s-a constata că, spre deosebire de alte activități umane care implică de obicei activarea unei singure zone din creier (ex. centrul vorbirii), cititul implică activarea simultană a mai multor zone cerebrale și comunicarea intensă între ele.

Practic, în fracțiuni de secundă, creierul nostru trebuie să recunoască formele (literele), să stabilească corespondența între literă și sunetul corespunzător, să stabilească sensul cuvântului și să-l încadreze în ideea generală a propoziției. Fiecare dintre aceste activități implicând activarea câte unei zone cerebrale. Sa constatat că lectura activează inclusiv centrii motrici ai buzelor și limbii, chiar și atunci când citim „în gând“.

Și mai mult decât atât în creier se activează zone corticale care sunt conexe cu ceea ce citim. De exemplu când citim despre parfumuri se activează zona răspunzătoare de miros, deși practic noi nu mirosim nici un parfum în acel moment.

De asemenea s-a constatat că cititul de relaxare și cititul focalizat (pentru a învăța ceva) activează zone diferite din creier.

Având în vedere toate acestea putem spune că, în afară de meditația yoghină, cititul este cel mai important exercițiu pentru creier.

2. Cititul crește capacitatea de focalizare și atenția

Datorită faptului că atunci când citim mintea noastră este focalizată mai mult timp asupra unui singur subiect (acțiunea cărții pe care o citim) apare o creștere a capacității de focalizare și a capacității de a direcționa atenția.

Capacitatea de a ne focaliza și direcționa atenția asupra unui unic subiect este poate cea mai importată abilitate pe care o avem în această viață, deoarece ne ajută să devenim mai buni în orice domeniu și rezolvăm mult mai ușor sarcinile pe care le avem.

Însă această capacitate de focalizare a scăzut drastic la omul modern. Unele studii arată că această capacitate de focalizare asupra unui subiect unic a scăzut în ultimii ani la 10 secunde, cu tendința de a scădea la 8 secunde, 6 secunde sau chiar mai mult. Ori aceasta aduce persoanei respective un adevărat handicap intelectual și chiar funcțional.

Vina pentru acestă situație o poartă noile tehnologii (Internet, Facebook, Twitter, Snapchat etc.) și în special modul superficial în care le folosim.

Datorită faptului că individul pierde uneori ore întregi pe Facebook pentru a face scroll ca să vadă ce poză a mai postat amicul X, pe care o privește 2-3 secunde, apoi iarăși scroll ca să mai citească câteva secunde un banc, iarăși scroll să mai vadă un selfie asupra căruia zăbovește tot câteva secunde ș.a.m.d., e evident că această activitate afectează grav capacitatea de focalizate.

Iar unul dintre antidoturile acestei situații este cititul unor cărți sau alte materiale scrise care să ne capteze în mod benefic atenția și care să ne dea o stare bună sau să învățăm ceva util.

3. Cititul îmbunătățește memoria

Ca o completare a punctelor 1.) și 2.) cititul este și un exercițiu de memorie, ducând la dezvoltarea acesteia, pentru că e evident că atunci când citim cu atenție despre un subiect, vom memora o mulțime de detalii despre el.

4. Cititul mărește plasticitatea creierului

Plasticitatea creierului (neuroplasticitatea) reprezintă capacitatea acestuia de a-și modifica structura internă, de a reorganiza căile neuronale, pentru a memora și prelucra noi categorii de informație.

S-a constatat că dacă citim cărți de genuri diferite și din domenii diferite plasticitatea creierului nostru se mărește și astfel suntem mult mai capabili să învățăm lucruri noi și să dobândim noi abilități.

Din același motiv e bine să realizăm și activități cât mai diferite: de la mersul pe bicicletă la pictură, de la muzică la reparatul mașinii, de la studiul fizicii cuantice la învățarea unei limbi străine. Chiar dacă nu devenim experți în aceste domenii, totuși aceasta ne va ajuta în viață în moduri uneori surprinzătoare și ne va dezvolta foarte mult încrederea în sine.

5. Cititul dezvoltă gândirea analitică

Spre deosebire de TV, unde avem o atitudine pasivă, cititul este un proces activ: urmărim firul acțiunii, încercăm să înțelegem termenii din text, urmărim să discernem între ce este corect și ce nu din acel text etc.

Toate acestea ne dezvoltă gândirea analitică, ne măresc capacitatea de a discrimina, de a face legături și a înțelege fenomene complexe.

6. Cititul crește imaginația și devii mai creativ

Comparativ cu cinematograful și televiziunea – unde filmul e imaginat, regizat și turnat de altcineva – când citim o carte noi ne creăm propriul film în mintea noastră.

Aceasta duce la dezvoltarea creativității și imaginației, lucru care ne ajută să rezolvăm mult mai repede și mai eficient sarcinile pe care le avem de îndeplinit și ne mărește mult stima de sine, care e un sentiment ce ne ajută foarte mult în viață.

7. Cititul crește bagajul de cunoștințe și cultura generală

Cărțile sunt o sursă importantă de informații, chiar mai importantă decât filmele, deși se spune că o imagine face cât o mie de cuvinte.

Multe dintre filmele documentare de azi sunt făcute ca pentru copii de 12-14 ani și sunt atât de întortocheat gândite încât constați că ai pierdut 1-2 ore (fără a mai socoti reclamele) ca să afli foarte puțin despre acel subiect.

În contrast dintr-o conferință TED.com de 5÷15 minute afli mai mult decât dintr-un astfel de documentar.

În schimb într-o carte sunt prezentate detalii care de multe ori nu pot fi prezentate într-un film, iar o carte îți permite să subliniezi ce te interesează sau să recitești un paragraf până îl înțelegi profund.

8. Cititul îmbogățește vocabularul și capacitea de exprimare

Lecturând cărți înveți cuvinte, termeni și expresii noi care te ajută să înțelegi mult mai multe lucruri și să fi un bun interlocutor, discutând și altceva în afară de „cum e vremea“ sau „cine a câștigat campionatul“.

Un studiu făcut University College of London pe 11000 de adolescenți, a arătat că adolescenții care citesc cu plăcere în timpul liber înțeleg cu 26% mai multe cuvinte decât cei care nu o fac.

9. Cititul reduce stresul mai mult decât orice altă metodă

Cercetătorii de Universitatea din Sussex (Marea Britanie) au constatat că cititul este cea mai bună metodă de a scăpa de stres. Șase minute petrecute lecturând ceva agreabil sunt suficiente pentru a reduce stresul cu 68%.

Alte metode de a reduce stresul sunt:

  • Ascultat muzică relaxantă: reduce stresul cu 61%;
  • Relaxare în fața unei căni cu ceai: reduce stresul cu 54%;
  • O plimbare pe jos: reduce stresul cu 42%.

Observăm că cititul este, de departe, cea mai bună metodă anti-stres.

De ce este așa? Pentru că în timpul oricărei activități descrise mai sus, mintea e liberă să zburde unde vrea, iar ea se va agăța din nou și din nou de cauza stresului nostru. În schimb când lecturăm un text deconectăm mintea de la situația stresantă dându-i altceva de „rumegat“. Și… cine știe… poate că în ceea ce citim găsim și soluția problemei noastre.

10. Cititul îmbunătățește calitatea somnului

Ca o anexă la ceea ce am spus la punctul anterior, cititul îmbunătățește calitatea somnului, tocmai datorită faptului că reduce stresul și ne deconectează de problemele zilei.

ATENȚIE – Pentru ca acest efect să fie real, e necesar să citim doar cărți cu tentă absolut benefică.

De asemenea se știe de multă vreme că dacă citim înainte de culcare informația e memorată mai ușor.

11. Cititul te face mai bun

Asta în adevăratul sens al cuvântului, dar cu condiția ca ceea ce lecturezi să aibă conotații benefice.

Cineva spunea: „Unii citesc și adorm, alții citesc și… se trezesc“.

Un studiu făcut de Emory University (SUA) a demonstrat că persoanele care citesc sunt mai empatice (mai capabile să înțeleagă și să simtă sentimentele celorlalți) decât persoanele care nu citesc.

De aici rezultă și o abilitate socială mai mare la cei care citesc, deci și relații de calitate mai bună.

Tragem astfel concluzia că cititul romanelor benefice și de bună calitate sunt o bună metodă să devenim mai umani, mai sociabili, mai empatici.

12. Cititul previne boala Alzheimer stimulând creierul

Creierului, ca și oricărui alt organ al corpului, i se potrivește dictonul: „Folosește-l sau îl pierzi!“. Cu alte cuvinte: dacă îl folosești, se dezvoltă; dacă nu, se atrofiază. Ori până în acest punct al articolului am arătat deja că cititul este, probabil, cel mai complex exercițiu pentru creier.

Un studiu făcut de National Academy of Sciences (Washington, DC), arată că persoanele care citesc sau au activitate intelectuală sunt mult mai puțin susceptibile să se îmbolnăvească de Alzheimer.

13. Cititul este o metodă de dezvoltare personală

Citind biografiile oamenilor celebri poți învăța din experiența lor de viață, vei afla prin ce greutăți au trecut ei și cum au răzbit. Aceasta poate fi pentru tine un impuls motivațional extraordinar, mai ales când vei afla că, pentru nici unul dintre ei, nu a fost ușor să obțină ceea ce și-au dorit.

„Să citești cărți bune e ca și cum ai purta o conversație cu cei mai de seamă oameni ai tuturor timpurilor“, spunea Descartes

14. Cititul te ajută să te cunoști pe tine însuți

Orice proces de dezvoltare personală începe cu autocunoașterea. Trebuie să te cunoști, ca să știi de unde pornești.

De fapt procesul de dezvoltare personală implică o cunoaștere continuă, iar cititul cărților potrivite te poate ajuta enorm.

15. Cititul te ajută să vezi lucrurile din unghiuri diferite

Când studiezi un anumit subiect, prin lectură ai posibilitatea să afli părerea mai multor persoane despre acel subiect și să-l privești din aproape toate unghiurile posibile.

Practic cărțile te ajută să afli aproape totul despre un subiect care te interesează și să păstrezi ce crezi că este mai bun.

16. Cititul te ajută să avansezi mai ușor în carieră

O persoană care își cunoaște bine meseria, care se preocupă continuu de dezvoltarea sa personală și de îmbogățirea cunoștințelor sale și care are o vastă cultură generală, avansează mult mai ușor în carieră, indiferent care este aceasta. Iar toate acestea nu se pot obține decât citind, citind și iar citind…

17. Citind poți învăța cum să faci singur anumite lucruri

Au apărut tot mai multe cărți care te învață cum să faci singur un anumit lucru.

De la arome și parfumuri, la fierărit; de la reutilizarea paleților din lemn la drone; de la prepararea săpunul de casă la instalații elecrtice, găsești multe idei prin care poți economisi bani sau pur și simplu să te distrezi meșterind ceva util.

Bonus: Te distrezi fără să deranjezi vecinii

Da, te poți distra pe cinste și la ora trei dimineața fără să deranjezi vecinii… Nu o să te acuze nimeni că… citești prea tare.

Referințe:
– https://www.zmescience.com/other/feature-post/scientific-reasons-to-read-books/
– http://bigthink.com/21st-century-spirituality/reading-rewires-your-brain-for-more-intelligence-and-empathy

Sursa foto: https://pixabay.com/ro/fat%C4%83-lectur%C4%83-carte-educa%C5%A3ie-tineri-1721392/

Navigare în articol

17 gânduri despre „Beneficiile cititului (17 dovezi științifice fascinante)

  1. Nu exista efectiv preocupari serioase pentru promovarea cititului nici in scoala,unde profesorii de romana continua sa predea comentarii fara sa ceara elevilor sa citeasca opera respectiva,nici in societate,la librarii,de exemplu.In strainatate se organizeaza sedinte in care scriitorii citesc din scrierile lor.Asta se face odata pe an la festivaluri.Se vede deja rezultatul acestei practici,analfabetismul functional.

    1. Lectura se practică în familie, povestea citită seară de seară, apoi exemplul personal al părinților (măcar ziarul de dimineață sau ceva reviste de s-ar mai răsfoi prin case), apoi școala si societatea. Educația incepe acasă. La română se impune lectura romanelor si a celorlalte specii literare, doar că…așa cum faceam.si noi cand eram copii…tinerii preferă filmele și învață comentarii pe de rost…ca asa e mai ușor…ca operele.sunt depășite și îi plictisesc sau celebra „la ce îmi trebuie in viață?!”. Așadar, nu învinuiți școala si societatea…Lansări de carte au loc săptămânal la Mangalia și vin aceeași oameni, ca sa dau exemplul unui oras provincial. Evenimente de acest gen au loc aproape zilnic in marile orașe. A cui e vina ca tinerii si copiii nu participă?!

  2. Minunat…ce stare de bine iti poate oferi cititul. Si dacă vrei sa știi cum e….CITEȘTE CEEA CE ÎȚI PLACE. 😉

    1. „Focalizat” e cuvânt din limba română. A nu se confunda cu „focusat” din romgleză. :))

      După părerea dumneavoastră, ce cuvânt din limba română s-ar fi potrivit mai mult în această situație?

      1. Capacitatea de focalizare = capacitatea de concentrare asupra unui singur subiect, în speță, asupra cărții de citit.

        1. Carmen si Jovis , foarte corcte raspunsurile d-voastra , draga Badoi Alexandra , tare ma tem ca cea care are inca mult de citit santeti d-voastra , in primul rand pt.ca nu cunoasteti cuvintele romanesti si in al doilea pt.ca aici se vorbeste de ocuparea timpului intr-un mod cat mai placut si care aduce ft.multe beneficii iar d-voastra incepeti sa criticati lumea , fara sa cunoasteti o persoana , ceia ce dovedeste ca santeti chiar d-voastra o persoana cu foarte putine bagaje de cunostinte numai bine tuturor si un an nou cu multe bucurii.

  3. „Cartea e o făgăduință, o bucurie,o călătorie prin suflete,gânduri și frumuseți” (Tudor Arghezi )

  4. „8. Cititul îmbogăţeşte vocabularul şi capacitea de exprimare” În afară de vocabular, ce mai îmbunătățește cititul?
    Și aș mai adăuga un punct, acela că cititul te face să știi cu ce diacritice se scriu șȘ și țȚ (s, respectiv t, cu virgulă sub, nu cu çedilla), deci ş și ţ așa cum apar în articol sunt greșite. 🙂

    1. Referitor la întrebare: cititul îmbunătățește foarte multe lucruri, specificate chiar în articol, plus multe multe altele. S-a dorit a fi un articol, nu o enciclopedie, dar dacă aveți sugestii le adaug cu plăcere în articol. Cititorii pasionați se vor bucura.
      Referitor la observația legată de „ș“ și „ț“ (știu ghilimele astea nu sunt corecte, dar îmi plac mult mai mult decât cele românești): știu de foarte mulți ani care sunt cele corecte, preocupările mele legate de tehnoredactare au început prin 1992-1993 când am avut primul contact cu Wordperfect pentru Dos și care numai perfect nu era.
      Marea problemă e că Microsoft abia de curând a auzit de „ș“-urile și „ț“-urile cu virgulă din limba română. Acestea au fost implementate abia începând cu Windows 7. Și cum toate articolele de pe acest blog și marea majoritate a descrierilor din librărie au fost scrise în Windows XP, nu aveam cum să le folosesc pe cele corecte. Abia în ianuarie 2019 am renunțat la bătrânul XP și am trecut pe Linux, unde am diacritice corecte (și gratis).
      Dar fiindcă tot m-ați provocat, în acest weekend am făcut un script și le-am înlocuit pe toate cu cele corecte, atât în blog cât și în site.

  5. Imi place remarca de la punctul 10. Eu mi-am facut un obicei sa nu mai citesc fix inainte de culcare… pentru ca am tendinta sa ma gandesc in continuare la subiect si sa nu mai pot adormi de entuziasm! :))

  6. Cititul iti inbogateste cultura generala care iti faciliteaza successful in viata sociala find capabil sa intretii conversatii in mai multe domenii din viata,iti ajuta sa creezi relatii personale cu oameni din diferite clase sociale.
    Iti da o incredere de sine deosebita care te ajuta sa eliminezi stresul.
    Iti imbogateste vocabularul care te ajuta sa comunici mai eficient .
    As putea sa scriu o carte despre beneficiile care le-am observations in viata personala dar inchei prin a incuraja pe oricine sa citeasca daca doreste o experienta de viata mai bogata

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *