Studiu: Uitarea Densuşienilor sau cum ne ignorăm istoricii

Nicolae Densuşianu
Nicolae Densuşianu (1846-1911)

Tocmai am început să studiez „Dacia preistorică“ scrisă de Nicolae Densuşianu şi din introducerea cărţii, scrisă de C. Istrati, am aflat că Alexandru Xenopol a fost, pentru o vreme, adeptul teoriei Röesleriene.

Teoria lui Röesler spune că românii s-ar fi format la sud de Dunăre, de unde au emigrat pe teritoriul actual şi că ungurii, când au venit în Transilvania, au găsit aici un teritoriu pustiu. Astăzi această teorie e în unanimitate considerată falsă.

Când Xenopol a publicat cartea sa „Teoria lui Röesler. Studii asupra stăruinţei românilor în Dacia Traiană“, ardeleanul calm, liniştit şi calculat, care era Nicolae Densuşianu, s-a înfuriat şi a scris rapid „Note critice asupra scrierii d-lui A. D. Xenopol «Teoria lui Rösler»“. Ulterior acestui „duel“ ştiinţific Al. Xenopol a renunţat şi el la această teorie fără o bază ştiinţifică.

Citind cele de mai sus mi-am dat seama că la noi, în Sibiu, există o stradă ultracentrală cu numele de „Al. Xenopol“, dar nu există nici una cu numele de „Densuşianu“. Hm!!!…

Da în Sibiu avem:

  • un întreg cartier nou, „Tineretului“, cu nume de străzi gen: str. Atena, str. Londra, str. Boticelli etc.
  • o întreagă zonă industrială cu nume de străzi gen: str. Lyon, str. Europa Unită, str. Milano etc.
  • şi chiar un întreg cartier „Marmeladă“ (nu ştiu care e numele oficial, dar noi sibienii aşa îi spunem) cu nume de străzi gen: str. Vişinilor, str. Mărului, str. Gutuilor etc.

De unde tragem concluzia că pentru autorităţile locale sibiene, de ieri şi de azi, mari personalităţi româneşti, cum au fost Densuşienii, nu valorează nici cât… o gutuie degerată.

Aşa mi-a venit ideea să fac un mic studiu să văd în câte oraşe, capitale de judeţ, avem străzi care poartă numele de „Densuşianu“, „Xenopol“, „Iorga“ şi chiar „Eliade“ (care a scris, printre multe altele, şi o monumentală „Istorie a religiilor“).

Totuşi: cine au fost Densuşienii?

O să scriu mai întâi câteva cuvinte despre cei trei Densuşieni pentru ai cunoaşte mai bine. Pot să pun pariu că unele lucruri nu le ştiaţi, mai ales despre Ovid Densuşianu. Dar să-i luăm pe rând:

Nicolae Densuşianu (1846-1911)

A fost fiul preotului Vizante (Bizantius) Pop din Densuş şi, cu toate că a făcut studii juridice, practic putem spune că toată viaţa lui a activat în domeniul istoriei. A scris multe articole şi studii printre care:

  • L`Élément latin en Orient. Les Roumains du Sud. Macédoine, Thessalie, Épire, Thrace, Albanie. (1877, coautor Frédéric Damé);
  • Cercetări istorice în arhivele şi bibliotecile Ungariei şi ale Transilvaniei. (1880) 38 de volume în manuscris conţinând copii ale unor documente adunate din diverse biblioteci româneşti, ungureşti şi austriece;
  • Revoluţiunea lui Horia în Transilvania şi Ungaria. (1884)
  • …şi multe altele.

Însă opera sa de căpătâi a fost monumentalul volum „Dacia preistorică“ (1154 pag.), la care a lucrat 26 de ani şi care rămasă totuşi neterminată, fiind tipărită la 2 ani după moartea sa.

Aron Densuşianu (1837-1900)

Aron Densuşianu a fost fratele mai mare al lui Nicolae Densuşianu, profesor universitar de limba română în Iaşi şi unul dintre primii critici de profesie din ţara noastră. A scris mai multe articole şi studii, o epopee („Negriada“) şi a editat revista „Orientul latin“ împreună cu Teofil Frâncu şi Ioan Alexandru Lăpedatu.

Ovid Densuşianu (1873-1938)

A fost fiul lui Aron Densuşianu şi a scris mai multe lucrări din care enumerăm:

  • Istoria limbii române (2 volume);
  • Viaţa păstorească în poezia noastră populară (2 volume);
  • Dicţionarul etimologic al limbii române. Elementele latine (coautor).

Un lucru cunoscut de extrem de puţină lume este că Ovid Densuşianu a fost cel care a creat (în 1932) regulile gramaticale de scriere cu „î / sînt“ şi care e cel mai corect mod de scriere. O spune cel mai mare lingvist (Alf Lombard) şi nu numai. Aceste reguli au fost chiar adoptate de Academia Română în 1932, dar s-a renunţat la ele după numai o lună pentru stupidul motiv că: „se distruge caracterul latin al limbii române“. Nimeni nu-şi pune o întrebare elementară: „cum poţi distruge caracterul latin al limbii române scriind cu «î», atâta timp cât latina nu are niciun fel de diacritice (nici «î», nici «â» şi nici măcar «ă», «ş» sau «ţ’)?“

Metodologia studiului

Pentru a afla ce oraşe au străzi ce poartă numele acestor personalităţi, am folosit formularul de comandă al curierului Urgent-Cargus, pe siteul căruia am cont, şi am comparat rezultate cu cele de pe siteul Poştei Române, secţiunea coduri poştale. Între cele două surse au fost doar 2 diferenţe.

Alături de capitalele de judeţ am mai introdus şi Blajul, deoarece aici au făcut şcoala gimnazială Aron şi Nicolae Densuşianu.

Rezultatele le-am trecut în tabelul de mai jos:

Oraş Judeţ Densuşianu Xenopol Iorga Eliade
1 Alba Iulia Alba DA
2 Blaj Alba
3 Arad Arad DA (Nicolae) DA
4 Piteşti Argeş DA (Ovidiu) DA DA DA
5 Bacău Bacău DA DA
6 Oradea Bihor DA (Ovid) DA DA DA
7 Bistriţa Bistriţa-N.
8 Botoşani Botoşani DA
9 Braşov Braşov DA(Ovidiu) DA
10 Brăila Brăila DA
11 Bucureşti DA DA DA
12 Buzău Buzău
13 Reşiţa Caraş-Severin
14 Călăraşi Călăraşi DA
15 Cluj-Napoca Cluj DA (Aron) DA(xenopol) DA DA
16 Constanţa Constanţa – (aviator) DA
17 Sf. Gheorghe Covasna DA
18 Târgovişte Dâmboviţa DA
19 Craiova Dolj DA
20 Galaţi Galaţi
21 Giurgiu Giurgiu DA
22 Tg. Jiu Gorj DA
23 M. Ciuc Harghita
24 Deva Hunedoara DA (Ovid) DA
25 Slobozia Ialomiţa
26 Iaşi Iaşi DA DA
27 Baia Mare Maramureş DA
28 Dr.-Tr. Severin Mehedinţi DA
29 Târgu Mureş Mureş DA
30 P. Neamţ Neamţ DA
31 Slatina Olt DA
32 Ploieşti Prahova DA
33 Satu-Mare Satu-Mare DA DA
34 Zalău Sălaj DA DA
35 Sibiu Sibiu DA DA
36 Suceava Suceava DA
37 Alexandria Teleorman
38 Timişoara Timiş DA DA DA
39 Tulcea Tulcea
40 Vaslui Vaslui DA
41 Rm. Vâlcea Vâlcea DA DA
42 Focşani Vrancea DA

„Clasament“

Studiind tabelul de mai sus observăm următoarele:

  • Nicolae Iorga – 30 din 42 de oraşe;
  • Mircea Eliade – 10 din 42 de oraşe;
  • Al. Xenopol – 9 din 42 de oraşe;
  • Ovid Densuşianu (în Piteşti şi Braşov e „Ovidiu Densuşianu“) – 4 din 42 de oraşe;
  • Aron Densuşianu – 1 din 42 de oraşe;
  • Nicolae Densuşianu – 1 din 42 de oraşe;

Deci Nicolae Densuşianu, de la care a plecat ideea acestui studiu, are o singură stradă care îi poartă numele într-o capitală de judeţ. Felicitări Primăriei din Arad.

Concluzii

După cum mă aşteptam, deşi au făcut lucruri extraordinare pentru această ţară şi acest neam, Densuşienii sunt aproape ignoraţi şi uitaţi de autorităţile de ieri şi de azi. Iar dintre ei, cel care ar merita cel mai mult recunoştinţa noastră (Nicolae) este şi cel mai nedreptăţit.

Să sperăm că acest lucru se va corecta măcar de acum încolo.

Dacă acest studiu ar fi fost pentru a oferi un premiu, locul întâi l-ar fi ocupat Primăria Oradea care a cinstit toate cele 4 nume vizate.

Iar „Zmeura de aur“ (locul întâi din coadă) l-ar primi Blajul. Acesta e atât un oraş cu o încărcătură istorică aparte (mai ales pentru Transilvania), dar este şi locul unde Aron şi Nicolae Densuşianu şi-au făcut şcoala primară. Cu toate acestea Primăria Blaj pare să-i ignore total. Şi nu numai pe ei. Nici Iorga, nici Eliade nu sunt suficienţi de valoroşi pentru a fi băgaţi în seamă de edilii din Blaj. Ce să mai zicem de „amărâtul“ de Xenopol?

„Zmeura de argint“ (locul doi din coadă) l-aş acorda Iaşului. Centru cultural şi universitar prin excelenţă şi unde Aron Densuşianu a fost profesor universitar, Iaşul nu a găsit nici o stradă demnă să poarte numele nici al Densuşienilor, şi nici al lui Eliade.

Mai mult nu vreau să comentez.

Navigare în articol

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *