Tocmai am început să studiez „Dacia preistorică“ scrisă de Nicolae Densușianu și din introducerea cărții, scrisă de C. Istrati, am aflat că Alexandru Xenopol a fost, pentru o vreme, adeptul teoriei Röesleriene.
Teoria lui Röesler spune că românii s-ar fi format la sud de Dunăre, de unde au emigrat pe teritoriul actual și că ungurii, când au venit în Transilvania, au găsit aici un teritoriu pustiu. Astăzi această teorie e în unanimitate considerată falsă.
Când Xenopol a publicat cartea sa „Teoria lui Röesler. Studii asupra stăruinței românilor în Dacia Traiană“, ardeleanul calm, liniștit și calculat, care era Nicolae Densușianu, s-a înfuriat și a scris rapid „Note critice asupra scrierii d-lui A. D. Xenopol «Teoria lui Rösler»“. Ulterior acestui „duel“ științific Al. Xenopol a renunțat și el la această teorie fără o bază științifică.
Citind cele de mai sus mi-am dat seama că la noi, în Sibiu, există o stradă ultracentrală cu numele de „Al. Xenopol“, dar nu există nici una cu numele de „Densușianu“. Hm!!!…
Da în Sibiu avem:
- un întreg cartier nou, „Tineretului“, cu nume de străzi gen: str. Atena, str. Londra, str. Boticelli etc.
- o întreagă zonă industrială cu nume de străzi gen: str. Lyon, str. Europa Unită, str. Milano etc.
- și chiar un întreg cartier „Marmeladă“ (nu știu care e numele oficial, dar noi sibienii așa îi spunem) cu nume de străzi gen: str. Vișinilor, str. Mărului, str. Gutuilor etc.
De unde tragem concluzia că pentru autoritățile locale sibiene, de ieri și de azi, mari personalități românești, cum au fost Densușienii, nu valorează nici cât… o gutuie degerată.
Așa mi-a venit ideea să fac un mic studiu să văd în câte orașe, capitale de județ, avem străzi care poartă numele de „Densușianu“, „Xenopol“, „Iorga“ și chiar „Eliade“ (care a scris, printre multe altele, și o monumentală „Istorie a religiilor“).
Totuși: cine au fost Densușienii?
O să scriu mai întâi câteva cuvinte despre cei trei Densușieni pentru ai cunoaște mai bine. Pot să pun pariu că unele lucruri nu le știați, mai ales despre Ovid Densușianu. Dar să-i luăm pe rând:
Nicolae Densușianu (1846-1911)
A fost fiul preotului Vizante (Bizantius) Pop din Densuș și, cu toate că a făcut studii juridice, practic putem spune că toată viața lui a activat în domeniul istoriei. A scris multe articole și studii printre care:
- L`Élément latin en Orient. Les Roumains du Sud. Macédoine, Thessalie, Épire, Thrace, Albanie. (1877, coautor Frédéric Damé);
- Cercetări istorice în arhivele și bibliotecile Ungariei și ale Transilvaniei. (1880) 38 de volume în manuscris conținând copii ale unor documente adunate din diverse biblioteci românești, ungurești și austriece;
- Revoluțiunea lui Horia în Transilvania și Ungaria. (1884)
- …și multe altele.
Însă opera sa de căpătâi a fost monumentalul volum „Dacia preistorică“ (1154 pag.), la care a lucrat 26 de ani și care rămasă totuși neterminată, fiind tipărită la 2 ani după moartea sa.
Aron Densușianu (1837-1900)
Aron Densușianu a fost fratele mai mare al lui Nicolae Densușianu, profesor universitar de limba română în Iași și unul dintre primii critici de profesie din țara noastră. A scris mai multe articole și studii, o epopee („Negriada“) și a editat revista „Orientul latin“ împreună cu Teofil Frâncu și Ioan Alexandru Lăpedatu.
Ovid Densușianu (1873-1938)
A fost fiul lui Aron Densușianu și a scris mai multe lucrări din care enumerăm:
- Istoria limbii române (2 volume);
- Viața păstorească în poezia noastră populară (2 volume);
- Dicționarul etimologic al limbii române. Elementele latine (coautor).
Un lucru cunoscut de extrem de puțină lume este că Ovid Densușianu a fost cel care a creat (în 1932) regulile gramaticale de scriere cu „î / sînt“ și care e cel mai corect mod de scriere. O spune cel mai mare lingvist (Alf Lombard) și nu numai. Aceste reguli au fost chiar adoptate de Academia Română în 1932, dar s-a renunțat la ele după numai o lună pentru stupidul motiv că: „se distruge caracterul latin al limbii române“. Nimeni nu-și pune o întrebare elementară: „cum poți distruge caracterul latin al limbii române scriind cu «î», atâta timp cât latina nu are niciun fel de diacritice (nici «î», nici «â» și nici măcar «ă», «ș» sau «ț’)?“
Metodologia studiului
Pentru a afla ce orașe au străzi ce poartă numele acestor personalități, am folosit formularul de comandă al curierului Urgent-Cargus, pe siteul căruia am cont, și am comparat rezultate cu cele de pe siteul Poștei Române, secțiunea coduri poștale. Între cele două surse au fost doar 2 diferențe.
Alături de capitalele de județ am mai introdus și Blajul, deoarece aici au făcut școala gimnazială Aron și Nicolae Densușianu.
Rezultatele le-am trecut în tabelul de mai jos:
| Oraș | Județ | Densușianu | Xenopol | Iorga | Eliade | |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Alba Iulia | Alba | – | – | – | DA |
| 2 | Blaj | Alba | – | – | – | – |
| 3 | Arad | Arad | DA (Nicolae) | DA | – | – |
| 4 | Pitești | Argeș | DA (Ovidiu) | DA | DA | DA |
| 5 | Bacău | Bacău | – | DA | – | DA |
| 6 | Oradea | Bihor | DA (Ovid) | DA | DA | DA |
| 7 | Bistrița | Bistrița-N. | – | – | – | – |
| 8 | Botoșani | Botoșani | – | – | DA | – |
| 9 | Brașov | Brașov | DA(Ovidiu) | – | DA | – |
| 10 | Brăila | Brăila | – | – | DA | – |
| 11 | București | – | – | DA | DA | DA |
| 12 | Buzău | Buzău | – | – | – | – |
| 13 | Reșița | Caraș-Severin | – | – | – | – |
| 14 | Călărași | Călărași | – | – | DA | – |
| 15 | Cluj-Napoca | Cluj | DA (Aron) | DA(xenopol) | DA | DA |
| 16 | Constanța | Constanța | – | – (aviator) | DA | – |
| 17 | Sf. Gheorghe | Covasna | – | – | DA | – |
| 18 | Târgoviște | Dâmbovița | – | – | DA | – |
| 19 | Craiova | Dolj | – | – | DA | – |
| 20 | Galați | Galați | – | – | – | – |
| 21 | Giurgiu | Giurgiu | – | – | DA | – |
| 22 | Tg. Jiu | Gorj | – | – | DA | – |
| 23 | M. Ciuc | Harghita | – | – | – | – |
| 24 | Deva | Hunedoara | DA (Ovid) | – | DA | – |
| 25 | Slobozia | Ialomița | – | – | – | – |
| 26 | Iași | Iași | – | DA | DA | – |
| 27 | Baia Mare | Maramureș | – | – | DA | – |
| 28 | Dr.-Tr. Severin | Mehedinți | – | – | DA | – |
| 29 | Târgu Mureș | Mureș | – | – | DA | |
| 30 | P. Neamț | Neamț | – | – | DA | – |
| 31 | Slatina | Olt | – | – | DA | – |
| 32 | Ploiești | Prahova | – | – | DA | – |
| 33 | Satu-Mare | Satu-Mare | – | – | DA | DA |
| 34 | Zalău | Sălaj | – | – | DA | DA |
| 35 | Sibiu | Sibiu | – | DA | DA | – |
| 36 | Suceava | Suceava | – | – | DA | – |
| 37 | Alexandria | Teleorman | – | – | – | – |
| 38 | Timișoara | Timiș | – | DA | DA | DA |
| 39 | Tulcea | Tulcea | – | – | – | – |
| 40 | Vaslui | Vaslui | – | – | DA | – |
| 41 | Rm. Vâlcea | Vâlcea | – | – | DA | DA |
| 42 | Focșani | Vrancea | – | – | DA | – |
„Clasament“
Studiind tabelul de mai sus observăm următoarele:
- Nicolae Iorga – 30 din 42 de orașe;
- Mircea Eliade – 10 din 42 de orașe;
- Al. Xenopol – 9 din 42 de orașe;
- Ovid Densușianu (în Pitești și Brașov e „Ovidiu Densușianu“) – 4 din 42 de orașe;
- Aron Densușianu – 1 din 42 de orașe;
- Nicolae Densușianu – 1 din 42 de orașe;
Deci Nicolae Densușianu, de la care a plecat ideea acestui studiu, are o singură stradă care îi poartă numele într-o capitală de județ. Felicitări Primăriei din Arad.
Concluzii
După cum mă așteptam, deși au făcut lucruri extraordinare pentru această țară și acest neam, Densușienii sunt aproape ignorați și uitați de autoritățile de ieri și de azi. Iar dintre ei, cel care ar merita cel mai mult recunoștința noastră (Nicolae) este și cel mai nedreptățit.
Să sperăm că acest lucru se va corecta măcar de acum încolo.
Dacă acest studiu ar fi fost pentru a oferi un premiu, locul întâi l-ar fi ocupat Primăria Oradea care a cinstit toate cele 4 nume vizate.
Iar „Zmeura de aur“ (locul întâi din coadă) l-ar primi Blajul. Acesta e atât un oraș cu o încărcătură istorică aparte (mai ales pentru Transilvania), dar este și locul unde Aron și Nicolae Densușianu și-au făcut școala primară. Cu toate acestea Primăria Blaj pare să-i ignore total. Și nu numai pe ei. Nici Iorga, nici Eliade nu sunt suficienți de valoroși pentru a fi băgați în seamă de edilii din Blaj. Ce să mai zicem de „amărâtul“ de Xenopol?
„Zmeura de argint“ (locul doi din coadă) l-aș acorda Iașului. Centru cultural și universitar prin excelență și unde Aron Densușianu a fost profesor universitar, Iașul nu a găsit nici o stradă demnă să poarte numele nici al Densușienilor, și nici al lui Eliade.
Mai mult nu vreau să comentez.
