Maria cea fără de moarte
Editura: Eikon
Anul apariţiei: 2013
Pagini: 290 (13x20 cm)
Preţ: 29,00 Lei
Disponibilitate: în 7-14 zile
Maria Tănase, descrisă ca „marea doamnă a milenarului cântec românesc“, de către fostul ei impresar, Gaby Michăilescu a fost, până la moartea sa, una dintre personalitățile marcante ale României atât inter cât și postbelice, dar și figură mondenă, cum România nu a mai cunoscut.
Maria Tănase s-a născut în 25 septembrie 1913 în București, ca al treilea copil al Anei Munteanu (originară din Cârța, județul Sibiu) și al lui Ion Coandă Tănase, din satul Mierea Birnicii, de pe valea Amaradiei.
Atât mama cât și tatăl său fiind mari iubitori ai cântecului popular românesc Maria Tănase a venit în contact cu cântecul popular încă de când era mică.
Maria Tănase apare pe scenă, pentru prima dată, în anul 1921 la Căminului Cultural „Cărămidarii de Jos“ la serbarea de sfârșit de an a Școlii primare nr. 11, însă ea devine celebră abia în anul 1938, când a înregistrat primele cântece pentru Societatea Română de Radio, care însă au fost distruse în 1940 de Garda de Fier, sub pretextul că distorsionau folclorul românesc autentic.
Maria Tănase a fost o autodidactă, nu o cântăreață de formație academică. Ea și-a dobândit devreme universalitatea, interpretând muzică din cele mai diferite zone ale României, din Moldova, Ardeal, Banat sau Oltenia. Pe 22 iunie 1963, cu patru luni înainte de a împlini 50 de ani, cea care a fost numită de Constantin Brâncuși ca „reprezentanta întregii românimi“, s-a stins din viață, în urma unui cancer pulmonar.
Cuprinsul cărţii: „Maria cea fără de moarte“
- Milenarul cântec românesc și pasărea lui măiastră
- Maria Tănase despre viața ei și cântecul care a născut-o
- O iarnă de poveste
- Tâlcul interviului
- Copilărie fără răsfăț
- Cântecul cu doar două versuri
- „Ad-o pe aia mică“
- O fată cântă după mort
- „Geaba mă mai duc acasă“
- Intermezzo
- „Vai! Ce frumos e!“
- Tănase îmi schimbă numele
- Comicul
- Evoluție
- Miracolul muzicii
- Cântecul românesc
- Liszt, Cârlig și „Ca la Breaza“
- Vocea mea
- Maria neichii, Marie
- Divina trinitate: Eminescu, Enescu, Maria Tănase
- - Lasă bățul! Ieși afară!
- Supremă excesivă dăruire
- Într-o noapte de revelion cântă în localuri!
- Marea ei suferință
- Româncă până-n prăsele - cu cuțitul la chicior
- - Da’ ce cu „Mărășești“ tușești?
- Gheorghiu-Dej, țigan transplatat de la Bârlad la Moinești-Comănești
- Maria, Goangă, Roxy, Securitatea și niște chițibușuri
- Crucificată pe dăinuirea neamului
- Pălăvrăgeală telefonică, vin curs, pahare sparte și un epitaf de milioane
- Florarul dus-întors
- D-ale Mariei
- Pușca unei sentinele iminent în mare pericol
- În urbea smârcoasă a sultanului Abdul-Medgid
- Ca o Ioană d’Arc a apelor
- Supremum vale
- Garagață dedulcit la „căciulă“
- Leonard și Maria în punct comun
- 23 august 1944
- Rușii ne fură Packardul!
- Spre București, la Bou-vagon
- Doinitoare, cupletistă excepțională, operetistă, dramatică
- „Regele tobelor dezlănțuite…“
- Sfinxul din Hollywood
- Bunii străbunii Mariei și mândrețea de grădină
- Fărâmiță și nobila doamnă Maria
- Norocoasă ioc în mariaj
- Constanța Crăciun, dumnezeiasca
- „Treci Dunărea în orice condiții“
- Treizeci de sate la rând!
- Cataloi, două minute
- Maria și biletul de favoare
- Cumplită noapte maramureșană
- Lecția Mariei
- Fiat lux!
- La crâșma din vale cântă o Marie
- Răzbunarea Mariei
- Halal inaugurare de teatru!
- La „Iad“ într-o reavănă primăvară
- Sub cerul românesc cântă Tito Schipa!
- Ștefan cel Mare, Mihail Eminescu, Maria Tănase
- Maria descoperă un puternic filon folcloric
- Mârșava securitate comunistă încearcă să mă câștige ca „turnător“ al Măriei Tănase
- Împăcată cu soarta ei, mașteră!
- Ultimile rânduri citite de superbii ochi verzi ai Mariei, întru Eminescu!
- Să fie înveșmântată în alb
- Ireversibilă călătorie astrală
- Se risipește mesianic, în armonii nebănuite
- Oglindită între pământ și cer, își cântă destinul
- Ilustrații
- Legenda ilustrațiilor