0 titluri

Tel: 0722.940.581

  1. Acasă
  2. Cărţi: Dezvoltare personală
  3. Cărţi: Creşterea copiilor
  4. Ce face un părinte grozav
Carte

Ce face un părinte grozav

Ce face un părinte grozav. Editura Trei
CumpărDetalii carte

75 de strategii verificate pentru a creşte nişte copii fantastici

Autor(i): Dr. Erica Reischer,
Editura: Trei
Colecţia: Psihologie practică
Anul apariţiei: 2018
Pagini: 208 (13x20 cm)
Preţ: 35,00 Lei
Disponibilitate: în stoc

Un părinte grozav:

  • consideră că parentajul este o abilitate care se învăţă.
  • îşi lasă copilul să greşească şi să se confrunte cu eşecul.
  • evită frazele toxice şi spune rareori „Eşti tare deştept!“, preferând să aprecieze punctual efortul şi reuşita celui mic.
  • este consecvent, îşi explică deciziile, dar dă şi „amenzi“ când e cazul.
  • foloseşte „atingerea pozitivă“ şi cultivă inteligenţa emoţională.

Şi, mai presus de toate, un părinte grozav ştie că nu va fi niciodată perfect.

Aşa sună câteva dintre cele 75 de reguli de aur alcătuite clar şi cu numeroase exemple de către Erica Reischer, doctor în psihologia dezvoltării umane al Universităţii din Chicago.

Bazat pe studii recente din psihologia copilului, ghidul de faţă prezintă strategiile-cheie de care un părinte are nevoie pentru a schimba comportamentul celor mici, pentru a crea nişte legături strânse în cadrul familiei şi pentru a-şi sprijini copiii să devină nişte adulţi responsabili, empatici şi fericiţi.

Cuprinsul cărţii: „Ce face un părinte grozav“

  • Introducere
  • Un părinte grozav:
  • … chiar face ce spune că va face
  • … face ceea ce ştie
  • … se schimbă el mai întâi
  • … se gândeşte la impactul prezentului asupra viitorului
  • … consideră că parentajul este o abilitate care se învaţă
  • … empatizează cu ceilalţi
  • … evită expresia „da, dar…“
  • … respectă realitatea copiilor lui
  • … îşi acceptă copiii exact aşa cum sunt
  • … evită aceste fraze toxice
  • … îşi învaţă copiii să‑şi cunoască emoţiile şi să ia decizii în cunoştinţă de cauză
  • … nu este un părinte perfect
  • … îşi lasă copiii să greşească şi să se confrunte cu eşecul
  • … rezistă tentaţiei de a „remedia“ sentimentele
  • … îşi asumă propriile sentimente
  • … îşi recunoaşte dispoziţiile şi sentimentele
  • … acordă atenţie
  • … practică autoconştientizarea
  • … foloseşte „atingerea pozitivă“
  • … îşi ajută copiii să‑şi dezvolte nişte obiceiuri pozitive
  • … face diferenţa între scopuri şi mijloace
  • … le arată copiilor calea
  • … nu recompensează un lucru cu care nu e de acord
  • … se arată „uimit“ de copii atunci când ei se poartă în mod adecvat (şi le spune exact ce i‑a plăcut)
  • … disciplinează cu iubire
  • … disciplinează în privat
  • … evită să disciplineze atunci când el e obosit sau îi este foame
  • … vede disciplinarea nu ca pe o pedeapsă, ci ca pe un prilej de învăţare
  • … înţelege că, în cazul copiilor, creierele lor sunt diferite faţă de cele ale adulţilor
  • … este atent la ceea ce spune şi la felul cum o spune
  • … înţelege că faptele sunt mai eficiente decât vorbele
  • … cultivă inteligenţa emoţională a copilului
  • … încurajează autocontrolul
  • … vede în copii nişte mici exploratori şi oameni de ştiinţă
  • … oferă perspective anticipative
  • … acordă prezumţia de nevinovăţie
  • … împarte puterea
  • … deţine controlul
  • … menţine o atitudine caldă şi afectuoasă
  • … îşi tratează copiii cu respect, consideraţie şi bunătate
  • … se aşteaptă să fie tratat de către copii cu respect, consideraţie şi bunătate
  • … rareori spune „Bună treabă!“ sau „Eşti atât de deştept!“
  • … evită (în general) să pună etichete
  • … spune adevărul
  • … oferă „eşafodajul“ necesar
  • … îşi argumentează cerinţele
  • … oferă atenţionări oportune
  • … explică de ce a luat o anumită decizie
  • … evită să se piardă în explicaţii prea detaliate
  • … îşi lasă copilul să suporte consecinţele fireşti
  • … dă „amenzi“
  • … foloseşte „limitatoare de viteză“
  • … este consecvent
  • … intervine într‑un mod neutru
  • … promovează obiceiurile care asigură fericirea (şi le practică şi el)
  • … îşi învaţă copiii cei trei P
  • … are grijă de timpul de joacă
  • … pune somnul pe primul loc
  • … încurajează expunerea copiilor la riscuri ponderate
  • … îşi încurajează copiii să facă fapte bune
  • … evită luptele pentru putere
  • … evită recompensele materiale
  • … îşi face timp să le acorde copiilor întreaga lui atenţie
  • … are grijă de el însuşi
  • … întoarce lucrurile în favoarea lui
  • … ştie când să amâne o discuţie serioasă cu copilul
  • … creează scenarii
  • … se concentrează pe partea pozitivă
  • … poate să‑şi schimbe dispoziţia (prosteşte‑te şi joacă‑te!)
  • … evită dramele
  • … pune stop
  • … cere o reluare
  • … plănuieşte „repetiţii“
  • … se concentrează pe relaţia cu copilul
  • … începe din punctul în care se află