0 titluri

Tel: 0722.940.581

  1. Acasă
  2. Cărţi: Religie
  3. Cărţi: Creştinism
  4. Despre gnoză şi gnosticism
Carte

Despre gnoză şi gnosticism

Despre gnoză şi gnosticism. Editura Herald
CumpărDetalii carte

Text şi comentariu de Henri-Charles Puech

Autor(i): Henri-Charles Puech
Editura: Herald
Colecţia: Manuscris
Anul apariţiei: 2018
Pagini: 464 (13x20 cm)
Preţ: 49,50 Lei
Disponibilitate: în 7-14 zile

Gnoza este aşadar «cunoaşterea» a ceva (a lui Dumnezeu sau a unei proprietăţi a lui Dumnezeu), cunoaştere care, odată ce a fost dată, este imediată şi absolută, transcendentă faţă de simpla credinţă (pistis), cunoaştere a Vieţii şi a Luminii şi care este ea însăşi Viaţa şi Lumina – într‑un cuvânt, cunoaştere care este viziune, revelaţie şi har, harisma (charisma), adevăr absolut înţeles printr‑un act mistic sau încredinţat de un hieros logos, scriere sacră sau iniţiere în misterii.

Pe de altă parte, în foarte numeroasele şi diferitele manifestări pe care le oferă în istorie şi care, în anumite cazuri, au avut posibilitatea să fie independente unele de altele, atitudinea gnostică se dovedeşte coerentă, unitară şi constantă, reprezentând prin aceasta un tip distinct şi original de religiozitate.

Astfel, Gnoza poate şi trebuie să fie considerată drept un fenomen particular, comun diferitelor domenii ale istoriei religiilor şi, în acest fel, general.

Acesta este felul în care intenţionăm să o studiem aici, căutând să descoperim structura care îi defineşte esenţa, elementele ce o alcătuiesc şi modul în care acestea se articulează unul de celălalt, mecanismele ce o determină, experienţele şi exigentele la care răspunde; pe scurt, încercând să o înţelegem atât în ea însăşi, cât şi prin ea însăşi şi să pricepem în ce sens speculaţiile, temele, miturile şi riturile care îi alcătuiesc materia sunt ordonate în vederea unei nevoi de mântuire individuală pe care o traduc şi, în ansamblu, o satisfac.

Gnoza nu există în sine, independent de expresiile ei, în afară „gnozelor“ şi a gnosticilor.

Eu sunt în lume, dar nu sunt al lumii.

Voi sunteţi nemuritori încă de la început, voi sunteţi fiii Vieţii veşnice şi aţi vrea să stăpâniţi moartea ca să o frângeţi şi să o biruiţi, ca moartea să moară în voi şi prin voi. Pentru că atunci când descompuneţi lumea fără ca voi înşivă să fiţi descompuşi, sunteţi stăpânii întregii creaţii şi ai întregii decăderi.

Cine este responsabil pentru acest kosmos (pe care gnosticul îl percepe ca ktisis, creaţie)?

Cine a făcut lumea şi mi‑a impus existenţa în lume şi cine mă va salva de această fatalitate, de această servitute, de această nelinişte şi de aceste suferinţe, de răul pe care îl îndur, amestecat cum sunt în lume?

Nu poate fi una şi aceeaşi fiinţă. Cel care poartă responsabilitatea lumii şi a răului nu poate elibera de lume şi de rău; Mântuitorul nu poate fi Creatorul.

Sfârşim astfel într‑o altă chestiune, la fel de esenţială: problema celor doi dumnezei.

Cuprinsul cărţii: „Despre gnoză şi gnosticism“

  • Prefaţă
  • Provenienţa textelor
  • Timp, istorie şi mit în creştinismul primelor veacuri
  • Numenius din Apameea şi teologiile orientale din secolul al II‑lea Poziţie spirituală şi semnificaţie la Plotin
  • Plotin şi gnosticii
  • Discuţie
  • Hermes cel de trei ori întrupat despre câteva mărturii neglijate referitoare la hermetism
  • Întunericul mistic la Pseudo‑Dionisie Areopagitul şi în tradiţia patristică
  • În ce constă problema gnosticismului?
  • Fenomenologia gnozei
  • Gnoza şi timpul
  • Fragmente regăsite din „Apocalipsa lui Allogenes“
  • Apendice