0 titluri

Tel: 0722.940.581

  1. Acasă
  2. Cărţi: Religie
  3. Cărţi: Creştinism
  4. Istoria Dogmei
Carte

Istoria Dogmei

Istoria Dogmei. Editura Herald
CumpărDetalii carte

Introducere în doctrinele creştine fundamentale

Autor(i): Adolph von Harnack
Editura: Herald
Colecţia: Arhetip
Anul apariţiei: 2018
Pagini: 448 (13x20 cm)
Preţ: 42,00 Lei
Disponibilitate: în 7-14 zile

În „Istoria dogmei – Introducere în doctrinele creştine fundamentale“, Adolf von Harnack defineşte conceptul de dogmă, analizează modul în care dogma a fost iniţial folosită de biserică pentru a se apăra de erezii, dar şi modul în care crezul filozofic s-a substituit cu timpul vieţii religioase autentice.

Capodopera lui Harnack, „Istoria Dogmei“, a apărut pentru prima oară între anii 1886 şi 1890, fiind tradusă la scurtă vreme în mai multe limbi. Cele şapte volume prin care se arată cum o credinţă vie s-a închistat în nişte formule ecleziastice rigide se adresau unui public laic instruit, care avea totuşi nevoie de un rezumat pe măsură pentru a parcurge cu succes multitudinea de informaţii şi idei expuse în operă marelui teolog german.

Din această nevoie a apărut volumul „Istoria dogmei - Introducere în doctrinele creştine fundamentale“, care satisface toate criteriile unei lucrări fundamentale, putând face parte din acea bibliotecă selectă a istoriilor importante, care schimbă viziuni şi dezvăluie noi puncte de observaţie asupra lumii. Cum Harnack însuşi spunea, „istoria dogmei, expunând originea şi evoluţia dogmei, oferă cele mai bune mijloace de a elibera Biserica de creştinismul dogmatic şi de a grăbi inevitabilul proces de emancipare început odată cu Augustin“.

Cuprinsul cărţii: „Istoria Dogmei“

  • Introducere
  • Istoria dogmei. Introducere în doctrinele creştine fundamentale
    • Prolegomene
      • Ideea şi scopul istoriei dogmei
      • Istoria istoriei dogmei
    • Supoziţii ale istoriei dogmei
      • Introducere
      • Învăţătura lui Isus Cristos
      • Aspecte generale ale proclamării lui Isus Cristos în rândurile primei generaţii de adepţi
      • Modul uzual de a expune Vechiul Testament şi speranţele de viitor ale evreilor cu referire la cea mai veche formulare a mesajului creştin
      • Concepţiile religioase şi filozofia religioasă a evreilor elenişti privind transformarea mesajului evanghelic
      • Mentalitatea religioasă a grecilor şi romanilor în primele două secole şi filozofia greco‑romana contemporană a religiei
  • APARIŢIA DOGMEI ECLEZIASTICE
    • Cartea I: Pregătirea
      • Privire istorică
      • Fundamentul comun al creştinilor şi atitudinea faţă de iudaism
      • Credinţa comună şi începuturile conştiinţei de sine a creştinismului ne-evreiesc din care se va forma catolicismul
      • Încercarea gnosticilor de a construi o doctrină apostolică a credinţei şi de a produce o teologie creştină; sau secularizarea acută a creştinismului
      • Încercarea lui Marcion de a elimina Vechiul Testament ca temelie a Evangheliei, de a purifica tradiţia şi a reforma creştinismul pe baza Evangheliei Pauline
      • Supliment: creştinismul evreilor creştini
    • Cartea II: Punerea Fundaţiei
      • Privire istorică
        • Instituirea creştinismului ca Biserică şi secularizarea sa treptată
      • Enunţarea regulilor (normelor) apostolice pentru creştinismul ecleziastic. Biserica Catolică
        • Transformarea confesiunii baptismale în Regulă apostolică de credinţă
        • Recunoaşterea unei selecţii de Scripturi binecunoscute ca aparţinând virtual Vechiului Testament; altfel spus, ca o compilaţie de scripturi apostolice
        • Transformarea oficiului episcopal din Biserică în Oficiu Apostolic. Istoria transformării ideii de Biserică
      • Continuare: vechiul creştinism şi noua Biserică
        • Instituirea creştinismului ca doctrină şi secularizarea sa treptată
      • Creştinismul şi filozofia ecleziastică. Apologeţii
      • Începuturile unei expuneri şi revizuiri ecleziastico‑teologice a regulii de credinţă în opoziţie cu gnosticismul pe baza Noului Testament şi a filozofiei creştine a apologeţilor: Irineu, Tertullian, Hippolit, Ciprian, Novaţian
      • Transformarea tradiţiei ecleziastice într‑o filozofie a religiei, sau originea teologiei şi a dogmaticii ecleziastice ştiinţifice: Clement şi Origen
      • Rezultatul decisiv al speculaţiilor teologice din domeniul regulei de credinţă, sau definirea normei doctrinare ecleziastice prin acceptarea cristologiei logosului
  • DEZVOLTAREA DOGMEI ECLEZIASTICE
    • Cartea I: Istoria dezvoltării dogmei ca doctrină a lui Dumnezeu‑om pe baza teologiei naturale
      • Privire istorică
        • Perioadele istoriei dogmei în Răsărit
      • Conceptele fundamentale ale mântuirii şi o schiţă generală a doctrinei despre credinţă
      • Sursele cunoaşterii şi ale autorităţii, sau scriptură, tradiţie şi Biserică
        • Supoziţiile doctrinei despre mântuire, sau teologia naturală
      • Supoziţiile şi concepţiile despre Dumnezeu, Creatorul, ca distribuitor al mântuirii
      • Presupunerile şi concepţiile omului ca destinatar al mântuirii
        • Doctrina răscumpărării prin persoana Omului‑Dumnezeu în dezvoltarea sa istorică
      • Doctrina necesităţii şi a realităţii răscumpărării prin întruparea fiului lui Dumnezeu
      • Doctrina despre homousion a Fiului lui Dumnezeu cu Dumnezeu însuşi
        • De la începuturile controversei până la Sinodul de la Niceea
        • Până la moartea lui Constantin
        • Până la Sinoadele de la Constantinopol (381, 383)
        • Supliment: Doctrina Sfântului Duh şi a Treimii
      • Doctrina egalităţii perfecte de natură intre Fiul întrupat al lui Dumnezeu şi omenire
      • Continuare: doctrina unităţii de persoană intre Natura divină şi cea umană în Fiul întrupat al lui Dumnezeu
        • Bucuria temporală a mântuirii
      • Misterele şi alte subiecte înrudite
      • Concluzie – schiţă a începuturilor istorice ale sistemului ortodox
    • Cartea III: Expansiunea şi remodelarea dogmei într‑o doctrină despre păcat, har şi mijloacele harului pe temeiul Bisericii
      • Privire istorică
      • Creştinismul occidental şi teologii occidentali înainte de Augustin
      • Poziţia universal‑istorică a lui Augustin ca reformator al pietăţii creştine
      • Poziţia universal‑istorică a lui Augustin ca învăţător al Bisericii
        • Doctrina lui Augustin despre lucrurile prime şi cele ultime
        • Controversa donatistă. Lucrarea „De Civitate Dei“
        • Doctrina despre Biserică şi despre mijloacele harului
        • Controversa pelagiană. Doctrina despre Har şi Păcat
        • Expunerea lui Augustin despre simbol. Noua doctrină a religiei
      • Istoria dogmei în Occident până la începuturile Evului Mediu (430-604)
        • Disputa dintre semi‑pelagianism şi augustinism
        • Grigore cel Mare (590-604)
      • Istoria dogmei în perioada renaşterii carolingiene
        • Controversa adopţianistă
        • Controversa predestinării
        • Controversa cu privire la Filioque şi la icoane
        • Dezvoltarea, în practică şi în teorie, a liturghiei (dogma euharistiei) şi a penitenţei
      • Istoria dogmei în perioada Cluny, a lui Anselm şi Bernard, până la sfârşitul secolului al XII‑lea
        • Renaşterea pietăţii
        • Despre istoria legii ecleziastice
        • Renaşterea ştiinţei
        • Renaşterea ştiinţei
          • Controversa cu Berengar
          • Doctrina lui Anselm a compensaţiei şi doctrinele despre ispăşire ale teologilor din secolul al XII‑lea
      • Istoria dogmei pe vremea ordinelor de călugări cerşetori, până la începutul secolului al XVI‑lea
        • Despre istoria pietăţii
        • Despre istoria legii ecleziastice. Doctrina Bisericii
        • Despre istoria ştiinţei ecleziastice
        • Remodelarea dogmaticii în scolastică
          • Asaltul asupra Articuli Fidei tradiţionale
          • Doctrina scolastică a sacramentelor. Sacramentele separate
          • Revizuirea augustinismului în direcţia doctrinei meritelor
    • Tripla apariţie a istoriei dogmei
      • Privire istorică
      • Apariţia dogmei în catolicismul roman
        • Codificarea doctrinelor medievale în opoziţie cu protestantismul (Canoanele şi Decretele de la Trento)
        • Evoluţiile post‑tridentine ca o pregătire pentru Decretele Vaticanului
        • Decretele Vaticanului
      • Apariţia dogmei în anti‑trinitarianism şi socinianism
        • Introducere istorică
        • Doctrina sociniană
      • Apariţia dogmei în protestantism
        • Introducere
        • Creştinismul lui Luther
        • Restricţiile lui Luther privind tradiţia ecleziastică dominantă şi dogmă
        • Elementele catolice reţinute odată cu şi în creştinismul lui Luther
  • ADOLF VON HARNACK: Fişă bibliografică