Teoria clasei de lux
Editura: Publica
Colecţia: Co-lecția de economie
Anul apariţiei: 2009
Pagini: 344 (14x20 cm)
Preţ: 66,47 Lei
Disponibilitate: STOC EPUIZAT!
Nu ştim dacă şi când mai primim această carte.
Munca este brățară de aur, se spune. Dar nu e greu să vezi că unii muncesc, iar alții doar poartă brățara. Despre cei din urmă Veblen vorbește în „Teoria clasei de lux“: despre cei care își fac o slujbă din a nu munci.
O viață fără griji, în care principalul scop este acela de a pierde vremea. Dar nu oricum, ci cât mai spectaculos. De aici și consumerismul, căruia Veblen i-a dat potrivitul nume de „consum ostentativ“.
Hainele, hrana, arta, chiar și partenerul de viață sunt semne ale bunăstării și ele trebuie să fie cât mai bătătoare la ochi. Se dă o luptă între clasa industrială, al cărei motor este instinctul artizan, și clasa de lux, dominată de instinctul de pradă – altfel spus, între cei care fac și cei care își arogă dreptul de proprietate. Iar cei din urmă, ne spune Veblen, sunt mult mai adaptați pentru supraviețuire.
Depășind cu mult economia politică, „Teoria clasei de lux“, publicată în 1899, și-a depășit cu mult și propriul timp, fiind azi o lectură absolut obligatorie.
Veblen ignoră convingerea curentă că, în principiu, o carte de teorie economică și una de teorie a culturii nu pot avea prea multe lucruri în comun. Sau că, dacă au, atunci ar trebui probabil ca întâlnirea lor să producă o abordare militantă – în cazul de față, o lungă demascare a viciilor burgheziei și a exceselor societății de consum.
Veblen nu propune însă revoluții anticonsumiste; tot ce face e să descopere și să eticheteze realitatea, cu stilul lui ne-american de a scrie.
Veblen satirizează consumul de dragul consumului, în care nu se aplică legea utilității marginale și unde singurul scop al consumului este acela de a epata, de a parveni sau de a confirma un anume statut social.
O carte scrisă în 1899 în America este foarte actuală pentru România anului 2009, pentru că la acel nivel de capitalism primitiv ne găsim astăzi în economiile emergente.
Șmecherii cu mașini sport roșii și pițipoancele cu aspirații, capitaliștii îmbogățiți de stat, cafenelele din Dorobanți, vilele din Pipera și tricourile cu un crocodil pe piept – iată tot atâtea simboluri ale capitalismului românesc și ale elitei economice de la noi, pe care le veți vizualiza cu ochii minții citind cartea lui Veblen, deși scrisă într-un alt timp și spațiu.
Peste tot însă clasa de lux, oriunde și oricând, a dat societății mai puțin decât a luat de la ea.
Cuprinsul cărţii: „Teoria clasei de lux“
- Prefață
- Prefața autorului
- Introducere
- Rivalitatea pecuniară
- Luxul ostentativ
- Consumul ostentativ
- Etalonul pecuniar al modului de viață
- Canoanele pecuniare ale bunului-gust
- Îmbrăcămintea ca expresie a culturii pecuniare
- Scutirea de productivitate și conservatorismul
- Conservarea trăsăturilor arhaice
- Supraviețuiri moderne ale bravurii
- Credința în noroc
- Practicile religioase
- Supraviețuiri ale interesului fără invidie
- Studiile superioare ca expresie a culturii pecuniare