0 titluri

Tel: 0722.940.581

  1. Acasă
  2. Cărți: Educație
  3. Agramatisme în limbajul cotidian
#LoveDigital Social Media Growth Summit e un eveniment dedicat solopreneurilor, freelancerilor și coach-ilor, care, la fel ca tine, sunt gata să își amplifice prezența și influența în lumea social media.
Alătură-te celor 20+ experți și descoperă cum să-ți mărești impactul pe social media și să-ți crești afacerea online.
Înregistrează-te ACUM
Carte

Agramatisme în limbajul cotidian

Coperta cărții: Agramatisme în limbajul cotidian – Cum vorbim și scriem corect de la editura Corint.
Cartea: Agramatisme în limbajul cotidian – Cum vorbim și scriem corect
Autor: Prof. Ilie-Ștefan Rădulescu,
Editura: Corint
Cumpăr

Cum vorbim și scriem corect

Autor(i): Prof. Ilie-Ștefan Rădulescu,
Editura: Corint
Colecţia: Corint Educațional
Anul apariţiei: 2015
Pagini: 256 (17x24 cm)
ISBN:9786068668437
Preţ: 32,90 Lei
Disponibilitate: în stoc

Lucrarea, oglindă critică, obiectivă a limbajului actual, comentează (pe baza citatelor culese din presa scrisă și audiovizuală a ultimilor ani) cele mai flagrante greșeli de gramatică și ortografie, oferind, totodată, soluții corecte de exprimare.

Structurat în 12 capitole, volumul prezintă un număr mare și divers de abateri de la normele limbii literare, abateri care, prin amploarea și gravitatea lor, reflectă, din păcate, procesul continuu de degradare a limbii scrise și vorbite, cauzată, în principal, de ignoranță sau neglijență, un vocabular sărac și stereotip, bazat pe mimetism, o preluare necritică de tipare sintactice străine, „inovații“ lexicale neatestate, accentuări aberante…

„Cum vorbim și scriem corect“ este întrebarea din subtitlu, la care vrea să-i răspundă, într-o bună măsură, această lucrare. De ce? Pentru că – nu este o noutate – limba română, din zilele noastre, se urâțește continuu, o cauză primară constituind-o slaba cultură gramaticală, implicit literară, rezultat previzibil al unui învățământ neașezat, tributar încă formalismului și evaluărilor arbitrare.

Cuprinsul cărţii: „Agramatisme în limbajul cotidian“

  • CUVÂNT-ÎNAINTE
  • ABREVIERI ȘI SEMNE
  • ERORI GRAMATICALE (MORFOSINTACTICE)
    • Confundarea desinenței de plural „-e“ cu „-uri“
    • Confundarea desinenței de plural „-uri“ cu „-e“
    • Confundarea desinenței de plural „-i“ cu „-e“
    • Confundarea segmentului final „-(a)tic“ cu „-(a)tec“ în scrierea unor substantive/adjective masculine
    • Omiterea articolului definit (enclitic) în scrierea, la N−Ac, a pluralului unor substantive masculine
    • Articularea, greșită, cu articol definit (enclitic) a regentului substantival („obiect posedat“), în locul folosirii morfemului genitival „al“/„a“ în fața subordonatului atributiv („posesor“)
    • Acordul, greșit, prin atracție, al morfemului genitival „al“/„a“ cu „posesorul“, pe care îl precedă
    • Dezacordul, greșit, al morfemului genitival „al“/„a“, folosit invariabil
    • Acordul, greșit, al morfemului genitival „al“/„a“ fie cu „obiectul posedat“, fie cu „atributul“ obiectului posedat
    • Dezacordul cazual, în dativ, dintre nominalul (sau pronominalul) complement indirect și cliticul (forma pronominală neaccentuată) care îl dublează prin reluare sau anticipare
    • Utilizarea superfluă a morfemului proclitic „lui“/prepoziției „la“, în cazul G−D al unor nume de persoane feminine/nume comune
    • Confundarea terminațiilor „-tor“ cu „-toriu“ (și invers) ori „-ar“ cu „-ariu“ (și invers) în scrierea unor adjective propriu-zise/substantivate
    • Omiterea articolului definit (enclitic) din pluralul unor adjective fie antepuse regentului substantival, fie cu valoare substantivală
    • Acordul, greșit, în gen și număr, la N−Ac, al unor adjective propriu-zise
    • Lipsa acordului, la G−D, al unor adjective de natură verbală (participială sau gerunzială)
    • Acordul, greșit, în gen, număr și caz, al unor forme flexionare ale adjectivului pronominal de întărire
    • Neglijarea acordului, în G−D, al unor adjective pronominale demonstrative (postpuse sau antepuse regentului substantival)
    • Acordul, greșit, în gen, al adjectivului pronominal nehotărât (de aproximație cantitativă) cu substantivul regent
    • Scrierea hibridă (neliterară) a adjectivului pronominal nehotărât în genitiv, din cauza contaminării flexiunii cazuale cu construcția prepozițională echivalentă
    • Utilizarea, greșită, invariabilă (asemenea unei conjuncții) a pronumelui relativ „care“ (ignorându-i-se flexiunea cazuală de G−D)
    • Acordul, greșit, în gen și număr, atât al pronumelui relativ „care“ (conector al unei subordonate atributive) cu substantivul care îi urmează, cât și al morfemului genitival „al“/„a“ cu substantivul care îl precedă (în propoziția regentă)
    • Neglijarea opoziției de gen la unele numerale cardinale/ordinale compuse cu „unu“, „doi“ sau „doisprezece“
    • Confuzia dintre construcția prepozițională cu „a“ a numeralului cardinal/fracționar și genitivul analitic cu morfemul „al“/„a“
    • Utilizarea, greșită, în indicarea orei, a formei exclusive de masculin a numeralului cardinal „doi“ sau a compuselor cu „doi“ (inclusiv alte variante neliterare)
    • Confundarea flexiunii verbului „a părea“ (și a derivatelor sale cu infinitivul în „-ea“) cu a verbelor cu infinitivul în „-e“
    • Confundarea flexiunii verbului „a plăcea“ (și a derivatelor sale, precum și a altor verbe cu infinitivul în „-ea“) cu a verbelor
    • cu infinitivul în „-e“
    • Confundarea desinenței de persoana a -a a prezentului și a sufixului de infinitiv al unor verbe cu infinitivul în „-a“ cu cele ale verbelor cu infinitivul în „-ea“, „-e“ sau „-i“
    • Confundarea flexiunii de indicativ, conjunctiv, condițional sau imperativ a unor verbe cu infinitivul în „-e“ cu a verbelor cu infinitivul în „-ea“
    • Confundarea secvenței (sufix + desinență) „-ează“/„-eze“ cu „ø“/„-ă“/„-e“ la prezentul indicativ sau conjunctiv al unor verbe cu infinitivul în „-a“
    • Confundarea desinenței „-ă“/„-e“ cu secvența „-ează“/„-eze“ (sufix + desinență) la prezentul indicativ sau conjunctiv al unor verbe cu infinitivul în „-a“
    • Confundarea secvenței „-ează“ cu „-ază“ (la persoana a -a/a -a a prezentului indicativ) la unele verbe cu infinitivul în „-a“
    • Confundarea sufixelor de prezent/imperfect „-ă-“/„-a“, ale unor verbe cu infinitivul în „-a“, cu sufixele analoage „-e-“/„-ea“, ale unor verbe cu infinitivul în „-ea“/„-e“ (inclusiv a sufixelor gramaticale de infinitiv)
    • Confundarea, după „ș“ și „z“, a secvențelor „-ează“ cu „-ază“ ori „-eală“ cu „-ală“ la prezentul indicativ al unor verbe cu infinitivul în „-a“
    • Confundarea sufixului „-esc“ cu „ø“ (și invers) la prezentul indicativ sau conjunctiv al unor verbe cu infinitivul în „-i“
    • Utilizarea greșită a unor verbe cu infinitivul în „-a“/„-i“, în a căror structură fonetică unele consoane (sau vocale) duble apar ca simple (și invers)
    • Utilizarea greșită a unor verbe cu infinitivul în „-a“, în care fie „o“/„oa“ din radical se confundă cu „u“, fie desinența „-i“ (la persoana a indicativului prezent) se confundă cu același „u“, fie desinența „-e“ (la persoana a -a/a -a a conjunctivului prezent) se confundă cu „-ie“
    • Utilizarea greșită (cu precădere la imperfect) a verbului hibrid (neliterar) „a vroi“
    • Utilizarea greșită, la mai-mult-ca-perfectul unor verbe, fie a unor desinențe nespecifice (analoage altor timpuri verbale), fie a unor forme fără elementul desinențial „-ră“ la plural (forme învechite/populare)
    • Utilizarea greșită, la modul indicativ sau conjunctiv, a verbului impersonal și unipersonal „a trebui“
    • Dezacordul, în număr și persoană, dintre predicat/verb copulativ, aflat la plural, și subiect, la singular
    • Dezacordul, în număr și persoană, dintre predicat/verb copulativ, aflat la singular, și subiect, la plural
    • Dezacordul, la singular, al predicatului unei atributive relative cu pluralul substantivului (evocat de conectorul pronominal „care“) din construcția partitivă antecedentă
    • Utilizarea greșită (în partea dreaptă a unor perechi coordonatoare corelative) a unor conjuncții, locuțiuni sau îmbinări libere copulative/disjunctive inadecvate
    • Utilizarea greșită (în partea dreaptă a unor structuri coordonatoare corelative) a unor conjuncții, locuțiuni sau îmbinări libere copulative inadecvate
  • HIPERCORECTITUDINI (HIPERURBANISME)
    • Hipergermanisme, hiperenglezisme și hiperfranțuzisme
    • Utilizarea greșită, cu formă invariabilă de gen, număr și caz (N=Ac=G=D), a substantivului neologic „mass-media“/„media“
    • Articularea, superfluă, cu articol definit (enclitic), a pluralului N−Ac al unor substantive comune de genul masculin
    • Articularea, superfluă, cu articol definit (enclitic), a pluralului de N−Ac al unor adjective postpuse regentului substantival masculin
    • Utilizarea superfluă a morfemului genitival „al“/„a“ fie când regentul e articulat definit (enclitic), fie când e precedat de prepoziții cu dativul
    • Acordul, greșit, în gen și număr, al formantului demonstrativ „cel“, când acesta face parte dintr-un superlativ relativ de natură adverbială
    • Neglijarea acordului, în G−D, al formantului „cel“/„cea“ (din structura superlativului relativ adjectival) cu substantivul, antepus, pe care îl determină
    • Scrierea, nerecomandabilă, cu cifre, în loc de cuvinte, a numeralelor cardinale simple (până la „zece“)
    • Utilizarea, superfluă, a prepoziției „de“ după numeralele cardinale de la la (care precedă substantivele determinate)
    • Utilizarea greșită a morfemului reflexiv în cazul unor verbe sau construcții verbale nonreflexive
    • Utilizarea greșită, cu trăsături flexionare proprii adjectivului, a unor adverbe de mod cvasiomonime
    • Confuzia dintre locuțiunea adverbială de relație „referitor (privitor) la“/„legat de“ și gruparea liberă cvasiomonimă, cu valoare de adjectiv-atribut, „referitoare (privitoare) la“/„legată de“
    • Utilizarea greșită a unor locuțiuni adverbiale hibride, neliterare („de/pe final“, „la acest/acel moment“, „la/de la momentul“ etc)
    • Utilizarea greșită, ca un clișeu, a grupării „ca și“ în locul prepoziției „ca“, pentru evitarea unei false cacofonii
    • Utilizarea greșită, sub formă invariabilă (indiferent de context), a grupării cvasilocuționale de relație „din punct de vedere“, ignorându-se varianta literară „din punctul de vedere (al)“
    • Acordul, greșit, la plural, cu substantivul ce-i urmează, fie al verbului „a privi“ (din locuțiunea prepozițională de relație „în ceea ce privește“), fie al altor verbe din unele construcții prepoziționale
    • Confuzia dintre forma invariabilă a locuțiunii conjuncționale „dat iind că“ și gruparea analizabilă „dată fiind“
    • Neglijarea flagrantă, după tipare străine sau false abrevieri, a acordului în genitiv (sau dativ) al atributului (sau complementului), nume propriu, cu regentul său substantival (sau verbal)
  • REDUNDANȚĂ (SURPLUS INUTIL DE CUVINTE)
    • Utilizarea superfluă a conjuncției „și“ înainte sau după adverbul „inclusiv“
    • Utilizarea superfluă a unor cuvinte sau expresii care anticipează, reiau sau adaugă concepte deja (ce vor fi) exprimate ori parazitare
  • EXPRIMĂRI ELIPTICE ABERANTE
    • Elipsa nejustificată, influențată de tipare străine, a suportului−regent substantival (ori perifrastic), articulat, în G−D, al unei construcții cu atribut categorial (falsă apoziție)
    • Absența nejustificată a morfemului genitival „al“/„a“, care precedă substantive coordonate
    • Omiterea nejustificată a adverbului „atât“ din structura conjuncțională coordonatoare (cu elemente corelative) „atât cât și“
    • Omiterea nejustificată a corelativului adverbial „nu numai“ din gruparea conjuncțională copulativă „nu numai (că) ci/ dar și“
    • Lipsa nejustificată a adverbului „nu“ în corelație obligatorie cu „decât“ (în circumstanțiale de excepție sau cumulative negative), înlocuit cu „doar“/„numai“/„exclusiv“ în construcții afirmative
    • Omiterea nejustificată a prepoziției „de“ din structura unor numerale cardinale (de la douăzeci în sus) sau din relația numerale–substantive determinate
    • Absența nejustificată a prepoziției „în“ (din locuțiunea prepozițională „în funcție de“) sau a prepoziției „ca“ (din locuțiunea prepozițională „ca urmare a“
    • Omiterea nejustificată a prepoziției „pe“ din structura complementului direct „pe care“ (cu rol și de conector în subordonata atributivă introdusă)
    • Omiterea nejustificată a altor prepoziții (cu genitivul sau cu acuzativul) din structura unor grupări prepoziționale (ce determină un regent substantival/verbal)
  • ERORI DE TOPICĂ
    • „Numele și prenumele“ (sau invers) în cartea de vizită a unei persoane sau a unei firme?
    • Fraze și grupuri sintactice redactate neglijent, ignorându-se coerența unui discurs logic
    • Reclame, anunțuri și informații ambigue sau ridicole ca formulare
  • ERORI DE ORTOGRAFIE–ORTOEPIE
    • Nerespectarea, deliberat sau din ignoranță, a regulilor (elaborate de Academia Română) privind revenirea la grafia cu „â“ și „sunt“
    • Rostirea/scrierea neglijentă a unor substantive în a căror structură fonetică consoana „s“ este confundată cu „z“
    • Rostirea/scrierea neglijentă a unor substantive ce denumesc produse (sau localuri) cu caracter alimentar
    • Rostirea/scrierea neglijentă a unor substantive ce denumesc obiecte vestimentare sau de podoabă etc.
    • Rostirea/scrierea neglijentă a unor substantive ce denumesc obiecte și materiale de uz casnic, precum și termeni bisericești
    • Rostirea/scrierea neglijentă a unor substantive ce denumesc termeni administrativi și economico-financiari
    • Rostirea/scrierea neglijentă a unor substantive ce denumesc termeni sociali, medicali și culturali
    • Rostirea/scrierea neglijentă a unor substantive din domeniul turismului și al sportului
    • Rostirea/scrierea neglijentă a unor substantive ce oglindesc procese psihice sau fiziologice
    • Rostirea/scrierea neglijentă a unor substantive ce reflectă mediul politic sau militar
    • Scrierea neglijentă a unor grupuri ortografice cu cratimă (substantive grade de rudenie sau relații sociale + adjective posesive)
    • Scrierea neglijentă a unor grupuri ortografice cu cratimă (substantive grade de rudenie + adjective prosesive) afectate de haplologie (suprimarea unei silabe similare cu o silabă vecină)
    • Scrierea neglijentă a unor adjective în a căror structură fonetică consoana „s“ este confundată cu „z“ (și invers)
    • Rostirea/scrierea neglijentă a unor adjective în a căror structură fonetică vocala „e“ se confundă cu „i“
    • Rostirea/scrierea neglijentă a unor adjective în a căror structură grafică este suprimată, nejustificat, o literă (vocală sau consoană)
    • Rostirea/scrierea neglijentă a unor adjective în a căror structură grafică este adăugată sau intercalată, nejustificat, o literă (vocală sau consoană)
    • Rostirea/scrierea neglijentă a unor adjective a căror structură fonetică prezintă confuzii vocalice sau metateze (schimbări ale poziției sunetelor în cuvânt)
    • Rostirea neglijentă a unor numerale cardinale compuse
    • Rostirea/scrierea neglijentă a unor pronume (sau adjective) demonstrative, nehotărâte și reflexive
    • Rostirea/scrierea neglijentă a unor verbe în a căror structură fonetică consoana „s“ este confundată cu „z“
    • Rostirea/scrierea neglijentă a unor verbe în a căror structură fonetică este suprimată, nejustificat, o literă (vocală sau consoană)
    • Scrierea neglijentă a unor verbe cu infinitivul în „-i“, vocală căreia fie i se adaugă un „-i“ semivocalic superfluu, fie îi este ignorată formarea unui diftong cu aportul acestei semivocale
    • Rostirea neglijentă a unor verbe ale căror terminații (la persoana singular a indicativului prezent) sunt tributare fonetismelor regionale
    • Rostirea neglijentă a desinenței sau a radicalului unor verbe tranzitive („a avea“, „a trimite“)
    • Rostirea/scrierea neglijentă a unor vocale din structura fonetică a anumitor verbe
    • Rostirea/scrierea neglijentă a unor verbe a căror structură fonetică este modificată prin epenteză (adăugarea unui sunet) ori prin diftongarea nejustificată a anumitor vocale
    • Rostirea/scrierea neglijentă a unor adverbe și locuțiuni adverbiale
    • Rostirea neglijentă a unor prepoziții simple și compuse
  • CONFUZII DE SUBSTANTIVE MOBILE, DE PARONIME ORI DE PSEUDOSINONIME
    • Utilizarea greșită (devenită clișeu) a genului masculin în locul celui feminin, în cazul unor apelative (nume de profesii, demnități și calități politice)
    • Utilizarea (prin derivare improprie cu „-ă“) a unor apelative feminine, în locul unor substantive epicene cu formă unică de masculin/neutru (nume de profesii și demnități)
    • Confuzia dintre unele apelative feminine (derivate cu sufixul „-easă“) și omoloagele lor epicene cu formă unică de masculin (nume de profesii și demnități)
    • Confuzia dintre formele de G−D ale substantivelor „soră“ (ca „grad de rudenie“ și, respectiv, „infirmieră“) și „noră“
    • Atribuirea greșită de sensuri identice unor substantive paronimice (asemănătoare ca formă, deosebite ca sens)
    • Atribuirea greșită de sensuri identice unor false sinonime substantivale
    • Atribuirea greșită de sensuri identice unor paronime adjectivale
    • Atribuirea de sensuri improprii locuțiunii adjectivale „așa-zis“/„așa-numit“
    • Atribuirea greșită de sensuri identice verbelor „a servi“ (sau „a da să mănânce“) și „a se servi“ (sau „a lua să mănânce“)
    • Atribuirea greșită de sensuri identice verbelor „a consulta“ și „a examina“
    • Atribuirea greșită de sensuri identice unor paronime verbale
    • Atribuirea greșită de sensuri identice unor false sinonime verbale
    • Confuzia dintre adverbul „maximum“/„minimum“ (sau locuțiunea cu „la“) și adjectivul „maxim“/„minim“ (sau locuțiunea cu „la“)
    • Utilizarea greșită a unor prepoziții divergente formal și semantic („de“, „de pe“, „din“, „în“, „datorită“)
    • Utilizarea greșită a prepoziției „pe“ în locul prepozițiilor „cu“, „după“, „în“, „la“
    • Confuzia prepoziției „din“ cu „dintre“ în construcții atributive cu sens partitiv
    • Confuzia prepoziției „între“ cu „dintre“ în construcții atributive cu sens de reciprocitate
    • Confuzia dintre conjuncția disjunctivă „ori“ și conjuncția adversativă „or“
  • ETIMOLOGII POPULARE
  • NEOLOGISME LATINO-ROMANICE ȘI ENGLEZEȘTI PRONUNȚATE GREȘIT
  • NEOLOGISME LATINO-ROMANICE ȘI ENGLEZEȘTI SCRISE GREȘIT
  • ERORI DE ACCENTUARE
    • Accentuarea greșită, pe „-i-“, a unor patronime (nume de familie) derivate din denumiri ale unor vechi meserii, ranguri etc
    • Accentuarea greșită a unor toponime (nume proprii de locuri) românești și străine
    • Accentuarea greșită a unor substantive comune, adjective și verbe uzuale
  • „INOVAȚII“ LEXICALE (NEATESTATE DE NORMĂ)
    • Utilizarea aberantă a unor substantive voit „originale“, create arbitrar sau după modele străine
    • Utilizarea aberantă a unor adjective (sau adverbe) voit „originale“, create arbitrar sau după modele străine
    • Utilizarea aberantă a unor verbe voit „originale“, create arbitrar sau după modele străine
  • INDEX DE AGRAMATISME
  • SURSE DE DOCUMENTARE
  • BIBLIOGRAFIE ȘI SIGLE