0 titluri

Tel: 0722.940.581

  1. Acasă
  2. Cărţi: Filozofie
  3. Critica raţiunii practice
Carte

Critica raţiunii practice

Critica raţiunii practice. Editura Paideia
CumpărDetalii carte

Autor(i): Immanuel Kant
Editura: Paideia
Colecţia: Cărţilor de seamă
Anul apariţiei: 2003
Pagini: 162 (17x24 cm)
Preţ: 34,60 Lei
Disponibilitate: în stoc

La trei ani după apariţia „Întemeierii metafizicii moravurilor“, Kant publică (în 1788) „Critica raţiunii practice“.

Fără îndoială că doctrina sa morală expusă în „Întemeiere“ a trezit o vie opoziţie. Nici teologii, dar nici filosofii nu puteau fi mulţumiţi cu rezolvarea dată de Kant acestor probleme. Teologii nu puteau fi mulţumiţi din cauză că religia nu poate renunţa să dovedească existenţa lui Dumnezeu şi nemurirea sufletului, iar filosofii ar fi dorit, poate, ca filosofia să dovedească inexistenţa lui Dumnezeu.

Pe lângă acestea, eliminarea completă a sentimentului ca factor determinant al moralităţii pare a fi injustă şi împotriva naturii omeneşti.

În „Critica raţiunii practice“, Kant năzuieşte să împrăştie orice nedumerire şi să dea doctrinei sale o formă definitivă, sistematică. El face încercarea de a fundamenta morala în acelaşi mod cum asigurase temeliile ştiinţei în „Critica raţiunii pure“. Aici este stabilit primatul moralei faţă de ştiinţă, primatul acţiunii (practice) faţă de cunoaştere (teoretică).

Dovedirea acestei întâietăţi a moralei îl preocupă pe Kant în primul rând în „Critica raţiunii practice“. Ştiinţa n-are valoare pentru sine, ci numai în măsura în care serveşte la perfecţiunea morală a omului. Dar să încercăm a schiţa argumentarea lui Kant din „Critica raţiunii practice.“