0 titluri

Tel: 0722.940.581

  1. Acasă
  2. Cărţi: Istorie ascunsă
  3. Nu venim din latină
Carte

Nu venim din latină

Nu venim din latină. Editura
CumpărDetalii carte

Ediţie revizuită şi adăugită

Autor(i): Carme Jimenez Huertas
Editura: Geto Dacii
Anul apariţiei: 2016
Pagini: 230 (13x20 cm)
Preţ: 35,00 Lei
Disponibilitate: în 7-14 zile

Dedicând spaţii consistente şi limbii române în contextul analizei ştiinţifice a limbilor romanice în raport cu limba latină, autoarea ajunge la concluzii uimitoare: „Limbile romanice nu vin de nicăieri. Ele erau aici. Erau graiuri locale. (…) E clar că au o aceeaşi origine, o limbă mamă, care NU ESTE LATINA! Latina este o soră sau mai degrabă o verişoară a limbilor romanice…“.

Dogma romanizării geto-dacilor devine pe zi ce trece tot ma, ridicolă. Prin ea, românilor li s-a răpit accesul la adevărul despre propriile origini pentru mai bine de 150 de ani.

Astăzi, însă, noul val de cercetători este pe punctul să răstoarne ceea ce părea intangibil: falsul istoric transformat în lege naturală, precum gravitaţia!

Bulversarea apologeţilor romanizări cu orice preţ va fi cu atât mai mare cu cât vor descoperi că revoluţia identitară din Românîa nu este un fenomen singular - ea se petrece şi în celelalte ţări vorbitoare de limbi romanice, unde a început să se conteste exact acelaşi, lucru: romanizarea şi originea latină a acestor limbi.

Tocmai de aceea, cartea de excepţie pe care o ţineţi în mâini, scrisă de lingvista spaniolă Carme Jimenez Huertas, este o apariţie editorială providenţială pentru români, deoarece vine să întărească noua viziune asupra istoriei noastre.

Dedicând spaţii consistente şi limbii române în contextul analizei ştiinţifice a limbilor romanice în raport cu limba latină, autoarea ajunge la concluzii uimitoare: „Limbile romanice nu vin de nicăieri. Ele erau aici. Erau graiuri locale. (…) E clar că au o aceeaşi origine, o limbă mamă, care NU ESTE LATINA! Latina este o soră sau mai degrabă o verişoară a limbilor romanice…“.

O sursă de inspiraţie, de argumente şi dovezi ştiinţifice această carte va deveni cu siguranţă una de referinţă pentru români în procesul de recuperare a adevărului istoric.

Daniel Roxin

Această carte este a doua ediţie a lucrării iniţiale prezentate în cartea „No venimos del latin“, dar nu e o simplă retipărire, ci o amplificare. Spre deosebire de prima ediţie, în urma căreia rămâneau mai multe întrebări decât răspunsuri, în ediţia nouă ne expunem ipotezele de lucru.

În urma primei ediţii a cărţii „No venimos del latin“ şi a interviului publicat pe Youtube de periodista Alish, am primit un mare număr de mesaje.

Unele erau foarte critice. Însă tot mai multe persoane mă contactau nu doar pentru a-mi transmite mesaje de susţinere, ci şi pentru a aduce informaţii care indicau în aceeaşi direcţie ca şi cercetările mele.

În mesajele lor îmi prezentau date necunoscute mie, nuanţau sau amplificau informaţii, îmi ofereau bibliografie, linkuri spre filme, fotografii…

Numele unora dintre aceşti colaboratori apar în textul lucrării sau în notele de subsol. Îmi este, însă, imposibil să-i menţionez pe toţi, drept pentru care doresc să-mi exprim recunoştinţa pentru fiecare dintre aceste mici contribuţii care m-au încurajat să realizez o nouă ediţie înglobând unele dintre comentarii.

O altă schimbare importantă o reprezintă includerea limbi române în studiu. Ipoteza existenţei unei limbi mame anterioare aşa-zisei romanizări devine astfel mai solidă şi mai consistentă.

Ocupaţia romană în România a durat doar 165 de ani, timp în care romanii au stăpânit mai puţin de un sfert din teritoriu acesteia; ceilalţi agenţi de romanizare întâlniţi în restul ţărilor în care se vorbesc limbi romanice nu apar în România. Şi atunci cum se explica faptul că româna ocupă un teritoriu mult mai extins şo a rezistat numeroaselor şi violentelor invazii posterioare?

Asemănările structurale, lexicale, fonetice conceptuale dintre română şi restul limbilor romanice – limbi aflate la mare distantă, vorbite de popoare care nu s-au întâlnit în ultimii 2000 de ani - ne trimit la un strămoş comun, o limbă aglutinantă şi compozitivă din care derivă aşa-numitele limbi romanice.

Dovezile sunt tot mai concludente: procesul nu trece prin latină.

Cuprinsul cărţii: „Nu venim din latină“

  • Cuvânt-înainte
  • Notă la ediţia a doua
  • Mulţumiri
  • Notă la ediţia întâi
  • Influenţa latinei
  • Latina, limbă scrisă, nu vorbită
  • Ce scriere a fost dislocată de către latină?
  • Ce limbă vorbeau romanii?
  • Caracterul lent al schimbării lingvistice
  • Cum gândim, cum vorbim
  • Inexistentul proces de vulgarizare a latinei
  • Cele mai vechi texte în limbile romanice
  • Asemănări între limbile romanice
  • Romani sau români?
  • Caracteristicile latinei
  • De la latină la latina vulgară; de la proto-romanică la limbile romanice
  • Alfabetul
  • Fonetica
  • Palatalizarea
  • Structura silabică
  • Accentul
  • Diftongii şi hiaturile
  • Consonantismul
  • Fricativele
  • Africatele
  • Sonantele
  • Grupurile consonantite
  • Suprimarea de sunete
  • Adăugarea de sunete
  • Lexicologia
    • Etimologia
    • Toponimia
  • Morfosintaxa
    • Generalităţi morfologice ale formelor flexibile
      • Substantivele
      • Adjectivele
      • Pronumele
      • Determinanţii
      • Verbele
    • Formele neflexibile: prepoziţii, adverbe şi conjuncţii
      • Adverbele
      • Prepoziţiile
      • Conjuncţiile
    • Sintaxa
      • Absenţa mărcilor sintactice (absenţa declinării)
      • Schimbarea ordinn constituenţilor
      • Propoziţiile interogative
  • De unde vin limbile romanice?