Kogaion

Cercetări multidisciplinare la sanctuarele dacice din munții Orăștiei

Autor(i): Timotei Ursu
Editura: Universitară
Anul apariţiei: 2017
Pagini: 324 (20x30 cm)
Preţ: 100,00 Lei
Disponibilitate: STOC EPUIZAT!
Nu ştim dacă şi când mai primim această carte.

(…) Atunci când vine vorba despre reconstituirea universului spiritual al geto-dacilor, multe din aspectele acestuia rămân de domeniul ipoteticului. Dar există ipoteze și ipoteze, unele pur imaginare; altele, cum demonstrează prin varii discipline, documente și mijloace de cercetare lucrarea lui Timotei Ursu, demne de toată atenția noastră.

În sprijinul aserțiunilor sale, Timotei Ursu concertează o varietate de mijloace, de la cercetarea științifică de teren la aceea abstractă și matematică, de la studiul istoriei la întâmplări din contemporaneitate. Unele dintre ele depășesc de departe competenta cititorului obișnuit care se întâmplă să fiu, dar sunt absolut sigur că vor stârni interesul cel mai atent al specialiștilor în numerologie, teoria mulțimilor, geodezie, geometrie și trigonometrie.

Ilustrația din interiorul volumului și planșele de la sfârșitul lui sunt de asemenea impresionante. În tot, o lucrare deosebit de solidă, scrisă cu spirit analitic, dovedind o imensă acoperire multidisciplinară și, mai presus de toate, o netăgăduită, o copleșitoare pasiune.

Timotei Ursu este autorul unei lucrări multidisciplinare originale născută după trei decenii de studii comparative dedicate Spațiului Danubian și istoriei Geților și Dacilor. Volumul „Kogaion“ este o contribuție importantă pentru istoriografia și cultura română, o viziune proaspătă și îndrăzneață bazată pe o bibliografie extinsă, pe îndelungate cercetări, măsurători, comparații, observații și ipoteze ale autorului, cercetător care s-a dedicat cu pasiune și responsabilitate unei cauze de mare relevanță pentru Istoria României. Lucrarea sa trebuie cunoscută și încurajată în medii specializate, fiind un instrument extrem de util de lucru, de cercetare, meditație și… perspectivă

În 1972, atunci când am lucrat la centrul de calcul Atlas de lângă Oxford, în Anglia, am avut ocazia să vizitez sanctuarul Stonehenge care mi-a fost prezentat ca un calculator astronomic antic. Îmi aduc aminte că, atunci, m-am întrebat dacă monumentele de pe Dealul Grădiștei, din România, nu au aceeași semnificație?

În 1976, când am vizitat monumentele dacice, mi-am pus din nou a ceasta întrebare. Răspunsul l-am primit abia în 2011, când am citit cartea lui Timotei Ursu. Clară, bine scrisă, ea prezintă argumente convingătoare în sprijinul unor ipoteze credibile, care susțin afirmațiile lui Jordanes despre o elită a sacerdoților dacilor, astronomi constituiți într-una din cele mai avansate „Academii“ spontane ale timpului.

Autorul știe tot ce s-a scris până la el și a participat personal la măsurători de teren, ca organizator al unei echipe de studiu pluridisciplinar, și imaginator al unui sistem numeric dedus din realitățile sanctuarelor. Seriozitatea acestui studiu este impresionantă, dând o nouă lumină cercetărilor arheologice din trecut și din viitor.

Rezultatele studiului conduc la o revizuire a concluziilor mai vechi privind capitala și nivelul cultural al Daciei. În felul acesta, cartea lui Timotei Ursu devine document principal pentru orice istoric interesat, cu valoare de referință pentru orice studiu care urmează.

… Timotei Ursu este un profesionist cu adevărat îndrăgostit de istoria românilor. Pasiunea lui s-a concretizat acum în această valoroasă lucrare unde își expune cercetarea minuțioasă, rod al multor ani, atât în dorința de a-și împărtăși ideile și cunoștințele, cât și în aceea de validare a unor ipoteze inedite. Extrem de bogată în informații, foarte multe din ele tehnice, rezervate specialiștilor, lucrarea interpelează și provoacă totodată la dialog. Pe lângă demonstrata acribie a autorului în culegerea și redactarea datelor, el vine cu originale interpretări ce țin atât de cercetarea pur istorică, dar și de cea interdisciplinară; de aceea dialogul pe care volumul îl propune este pe cât de vast, pe atât de captivant. În acest sens Timotei Ursu își face poziția foarte clară încă de la început. El specifică faptul că lucrarea sa în niciun caz nu se vrea un fel de Roma locuta causa finita, ci dimpotrivă este un mănunchi de rezultate și ipoteze, menite să avanseze pe de o parte studiul în acest domeniu de specialitate, iar pe de altă parte modul cum percepem și gândim propria noastră istorie. Autorul își îndeplinește aceste intenții cu remarcabil succes.

Așa cum am mai afirmat, volumul tratează marile noastre monumente istorice la dimensiunea lor legitimă, nu la cea minimalizată în cărțile actuale de școală sau la cea fărâmițată - până la pierderea identității - în sertarele institutelor de arheologie. Pluralitatea unghiurilor de abordare a temei în lucrarea lui Timotei Ursu este monumentală în gândire și profund analitică în planul științific. Limbajul accesibil - dar de bună, de autentică factură literară - transformă imensa bibliografie a temei într-o nouă și contrasă bibliotecă, de nivel universal și universalist.

Într-un cuvânt, consider că volumul este o capodoperă de arguție și un model de viziune istoriografică înnoitoare. „KOGAION. Cercetări multidisciplinare“ este o foarte amplă cercetare care se impune a fi studiată de oamenii de specialitate, cu atât mai mult cu cât ea deschide direcții noi de cercetare privind explorarea satelitară a siturilor de interes arheologic, propunerea matematică a datelor numerice relevate în sanctuarele dacice, reconsiderarea aprecierilor istoricilor privind cunoștințele astronomice, geodezice, conexiunile cultuale și științifice ale „hiperboreilor“ europeni și ai urmașilor acelora.

Această complexă carte este - asemenea „DACIEI PREISTORICE“ a lui Nicolae Densușianu sau „GETICEI“ a lui Vasile Pârvan - o veritabilă piatră de hotar în domeniul istoriografiei românești, invitând și obligând din acest moment, amplificarea cercetării istorice la ambitusul pluridisciplinarității.

(…) Excepțional este un astfel de volum, cu o densitate puțin obișnuită, configurată mai ales prin certitudinea cu care autorul utilizează mijloace plurivalente, calificate însă, de cele mai multe ori, cu instrumentele științelor exacte. Descoperirea este dimensiunea axiologică a cărții. Această atenție, această aplecare grijulie și sistematică mai ales asupra interpretărilor arheologice (marcate, în timp, de cele mai multe ori de formalism sau chiar suficiență), îi este rezervată principala revelație a cărții: Dealul Grădiștii nu putea fi și nu a fost „Sarmisegetusa“ cunoscută ca sediul politic și administrativ, „capitala Daciei“.

Capitala rămâne cetatea remodelată, asediată, cucerită și numită ulterior de romani, „Ulpia Traiana…“, iar aceea dăinuie la locul ei, pe drumul dinspre Hațeg la Caransebeș.

Complexul de la Dealul Grădiștii se configurează, în schimb, pe măsură dezvăluirilor sale, drept un hieropolis, o academie culturală a sacerdoților daci, un monument al gândirii și credințelor antichității daco-getice demn de ori care dintre marile expresii ale civilizației străvechi a lumii.

Matematica și trigonometria se dezvăluie - în deslușirea autorului - ca instrumente uzuale ale clerului strămoșilor unui popor considerat (din nefericire de înșiși unii arheologi români) drept unul barbar, neinstruit și ignorant.

Odată stabiliți parametrii aprecierilor în gama multidisciplinară a abordărilor, Timotei Ursu situează, ca principal instrument de cercetare și verificare, un procedeu propriu de analiză din satelit a imaginilor obținute, în mai multe game de frecvență. Procedeul „URTIM“, brevetat de el, dezvăluie și confirmă cu acuratețe majoritatea ipotezelor de lucru, deschizând cercetătorilor un front larg și nebănuit!. Preocuparea pentru astroarheologie, determinantă în studiul marilor construcții similare ale antichității, îl conduce atât spre vârful apropiat al muntelui Godeanu ca „observator“, cât și către rosturile „Soarelui de Andezit“ din incinta sacră.

Configurațiile descifrate astfel conduc implicit la detectarea cu mare probabilitate a duratei anului astronomic văzut din unghiul sacerdoților daci, a dimensiunilor terestre, a configurației celeste sau a ciclurilor lunare, rolul sanctuarelor fiind în cea mai mare parte elucidat.

Implicită devine concluzia practicării de către sacerdoții daci a unor cunoștințe de matematică și geodezie la cel mai înalt nivel apreciat al vremii, analogiile cu vechiul Egipt sau exponenții școlii siracuzane rezultând de la sine.

Timotei Ursu ne vorbește din interiorul fenomenelor sesizate, ne dezvăluie un apanaj inițiatic implicit, ne captivează cu mărturiile sale.

Nici o pagină nu lasă impresia unui „turist cultural“, ci a unui profesionist perfect documentat și comunicativ. Ridică întrebări, ne împărtășește dileme, invită la cercetare și meditație. Autorul reușește să ne descopere cunoștințele științifice cu argumentele demonstrației verificabile și încredințările cultuale cu argumentele științei contemporane.

Cuprinsul cărţii: „Kogaion“

• Despre ediția anterioară (2010) a volumului „Kogaion“
• PREMISE
  • Geții „Hiperboreeni“
  • Unde era și ce era „Kogaionul“?
  • O paranteză absolut necesară
  • Un posibil model antic?
  • Contextul Științific antic și sacerdoții Kogaionului
  • Antecedente multidisciplinare
  • „Inima Kogaionului“. Complexul de la Dealul Grădiștii
  • Kogaionul la… Dealul Grădiștii?!
  • Ipoteze lingvistice privind denumirea „Kogaionon“
• IDENTIFICARE
  • Complexul sacerdotal de la Dealul Grădiștii
  • Sanctuarele teraselor X și XI. Zidul de susținere din Estul Incintei Sacre
  • Sanctuarul S-60 de pe Terasa X
  • Sanctuarul S-68
  • Sanctuarul S-18
  • Sanctuarele S-Descompletat și S-16
  • Sanctuarele rotunde
  • S-MSR (Marele Sanctuar Rotund)
  • S-SA (Soarele de Andezit)
  • S-mSR (Micul Sanctuar Rotund)
• ACCESORII
  • Cifre și numere, dimensiuni, mulțimi și moduli
  • Mulțimi luate în calcul
  • Modulul de lungime „Y“ (Yon). Propunere
  • Un număr special, „17“
  • „Procedeul URTIM“
• REFERINȚE
  • Raporturi numerice în MSR (Marele Sanctuar Rotund)
  • Cercurile „mandala“
  • Mulțimea „104…“
  • Cine este… „1.02“?!
  • Cum notau (probabil!) dacii, numerele
  • Numere-constante la Kogaion
  • Detectarea lui „Π=3.1416“
  • Cine este „1.734“?!
• ANALIZE
  • Tentative de interpretare a mulțimilor din MSR
  • Aventura Cercului C și a Absidei
  • Absida
  • Un posibil „an dacic“?!
• SURPRINZĂTORUL GODEANU
  • Muntele Godeanu
  • Raportări geodezice
  • „Meridianul G“ și „Circumferința K“
• DIRECȚIONALII
  • Orientări, orizont și aliniamente orientative
  • Godeanu = „Observatorul“?!
  • „Pietrele“ de pe Godeanu
  • Aliniamente și direcționali
  • „Razele“ Soarelui de Andezit
  • „Razele-direcțional“ de pe Godeanu
  • În loc de încheiere
• ANEXE
  • „Argumentarea“. Document al Academiei O.S.R.
• Planșe