0 titluri

Tel: 0722.940.581

  1. Acasă
  2. Cărți: Psihologie
  3. Tratat de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi
Carte

Tratat de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi

Tratat de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi. Editura Trei
Cumpăr
Autor(i): Florin Tudose, Cătălina Tudose, Letiția Dobranici,
Editura: Trei
Colecţia: Psihologie-Psihoterapie
Anul apariţiei: 2011
Pagini: 704 (-x- cm)
Preţ: 129,00 Lei
Disponibilitate: în 7-14 zile

Sănătatea mintală reprezintă domeniul principal de interes pentru cei care îmbrățișează cariera de psiholog, iar psihologia clinică constituie una dintre cele mai atractive dar și cele mai dificile ipostaze profesionale.

Este un domeniu în care sunt necesare cunoștințe aprofundate, capacitatea de a lucra în echipă, precum și deschiderea către interdisciplinaritate.

Impresionantele mutații apărute în ultimele decenii în abordarea suferințelor psihice au antrenat modificări importante în modul în care psihologul, ca specialist al domeniului, este implicat în diagnosticare și terapie.

Psihologul în formare, fie că este student, fie că este participant la un program masteral va avea prin această lucrare un instrument complet și modern care să îl ajute în descifrarea universului bolii psihice și va putea cunoaște întregul evantai al posibilelor intervenții terapeutice.

Posibilitatea unei mai bune comunicări cu psihiatrul este o condiție importantă a dezvoltării profesionale a fiecărui psiholog clinician și o condiție necesară a succesului în această nobilă profesiune.

Cuprinsul cărţii: „Tratat de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi“

  • Mulțumiri
  • Argument
  • Capitolul 1. Domeniul și instrumentele psihopatologiei
    • 1.1. Definiția, obiectul și conținutul psihopatologiei
    • 1.2. Raportul cu alte științe
    • 1.3. Modele în psihopatologie
    • 1.3.1. Modelul ateoretic
    • 1.3.2. Modelul behaviorist (comportamentalist)
    • 1.3.3. Modelul biologic
    • 1.3.4. Modelul cognitivist
    • 1.3.5. Modelul dezvoltării
    • 1.3.6. Modelul ecosistemic
    • 1.3.7. Modelul etnopsihopatologic
    • 1.3.8. Modelul etologic
    • 1.3.9. Modelul existențialist
    • 1.3.10. Modelul experimental
    • 1.3.11. Modelul fenomenologic
    • 1.3.12. Modelul psihanalitic
    • 1.3.13. Modelul social
    • 1.3.14. Modelul structuralist
    • 1.4. Modelul biopsihosocial
    • 1.5. Elemente de neuropsihologie
    • 1.5.1. Psihologul și neuropsihologia
    • 1.5.2. Ce este neuropsihologia clinică?
    • 1.5.3. Elemente de neuroanatomie funcțională
    • 1.5.3.1. Sistemul limbic
    • 1.5.3.2. Girusul cingulat
    • 1.5.3.3. Ganglionii bazali
    • 1.5.3.4. Lobii frontali
    • 1.5.3.4.1. Funcțiile lobilor frontali
    • 1.5.3.4.2. Elemente de patologie a lobilor frontali
    • 1.5.3.4.2.1. Deteriorarea cognitivă
    • 1.5.3.4.2.2. Afectarea gândirii abstracte, testării ipotezelor și modulării cogniției
    • 1.5.3.4.2.3. Tulburări ale comportamentului și personalității
    • 1.5.3.4.2.4. Deteriorarea limbajului
    • 1.5.3.4.2.5. Deteriorarea funcției motorii
    • 1.5.3.4.2.6. Deteriorarea rețexelor
    • 1.5.3.4.2.7. Deteriorarea comportamentului social
    • 1.5.3.4.2.8. Confabulații și sindromul de reduplicare
    • 1.5.3.4.2.9. Sindroame de lob frontal
    • 1.5.3.5. Lobii parietali
    • 1.5.3.5.1. Elemente de patologie a lobilor parietali
    • 1.5.3.5.1.1. Crizele de epilepsie senzitivă
    • 1.5.3.5.1.2 Tulburările de sensibilitate
    • 1.5.3.5.1.3. Alte semne și simptome clinice care apar în afectarea lobului parietal
    • 1.5.3.5.1.4. Corelațiile neuropsihologice între zonele afectate din lobii parietali și manifestările patologice
    • 1.5.3.6. Lobii temporali
    • 1.5.3.7. Lobii occipitali
    • 1.6. Obiectul psihopatologiei
  • Capitolul 2. Normă, normalitate, comportament normal
    • 2.1. Conceptul de normalitate
    • 2.2. Normalitatea ca sănătate
    • 2.3. Normalitatea ca valoare medie
    • 2.4. Normalitatea ca utopie
    • 2.5. Normalitatea ca proces
    • 2.6. Normalitate și comunicare
    • 2.7. Normalitate și adaptare
  • Capitolul 3. Sănătate și boală mintală
    • 3.1. Conceptul de sănătate
    • 3.2. Anormalitate și boală
    • 3.3. Anormalitate și prejudecată
    • 3.4. Comportamentele anormale
    • 3.5. Conceptul de boală psihică
    • 3.6. Boală psihică și ecosistem
    • 3.7. Dimensiuni existențiale ale bolii psihice
  • Capitolul 4. Personalitatea normală și patologică
    • 4.1. Încercări de definire a personalității
    • 4.2. Boală și personalitate
    • 4.3. Cauzele medicale ale schimbărilor de personalitate
    • 4.4. Tulburările de personalitate
    • 4.4.1. Caractere clinice generale ale dizarmoniei
    • 4.4.2. Recunoașterea tulburărilor de personalitate
    • 4.4.3. Clasificarea tulburărilor de personalitate și ipostaze medicale ale acestora
    • 4.4.3.1. Tulburarea de personalitate paranoidă
    • 4.4.3.2. Tulburarea de personalitate schizoidă
    • 4.4.3.3. Tulburarea de personalitate schizotipală
    • 4.4.3.4. Tulburarea de personalitate antisocială
    • 4.4.3.5. Tulburarea de personalitate borderline
    • 4.4.3.5.1. Elemente de etiologie și etiopatogenie
    • 4.4.3.5.2. Tabloul clinic al personalității borderline
    • 4.4.3.5.3. Strategii specifice de tratament în tulburarea de personalitate borderline
    • 4.4.3.6. Tulburarea de personalitate histrionică
    • 4.4.3.7. Tulburarea de personalitate narcisică
    • 4.4.3.8. Tulburarea de personalitate evitantă
    • 4.4.3.9. Tulburarea de personalitate dependentă
    • 4.4.3.10. Tulburarea de personalitate obsesiv compulsivă
    • 4.4.3.11. Alte tulburări de personalitate
    • 4.4.4. O posibilă etiologie a tulburărilor de personalitate
    • 4.4.5. Tratamentul tulburărilor de personalitate
    • 4.4.5.1. Modalități de abordare a pacientului cu tulburare de personalitate internat
    • 4.4.5.2. Managementul medical al pacienților cu tulburări de personalitate
    • 4.5. Tulburările globale (pervazive) de dezvoltare ale copilului
    • 4.5.1. Tulburarea autistă
    • 4.5.1.1. Criterii DSM IV de diagnostic pozitiv pentru tulburarea autistă
    • 4.5.1.2. Scurtă prezentare clinică
    • 4.5.1.3. Epidemiologie, date de evoluție și prognostic
    • 4.5.1.4. Abordare terapeutică
    • 4.5.1.5. Tratamentul psihofarmacologic
    • 4.5.1.6. Tratamentul psihoterapeutic
    • 4.5.1.7. ABA – Applied Behavioral Analysis
    • 4.5.1.8. PECS – Picture Exchange Communication System
    • 4.5.1.9. TEACCH – Treatment and Education of Autistic and related Communication Handicapped Children
    • 4.5.1.10. RDI – Relationship Development Intervention
    • 4.5.1.11. Floortime – DIR/Greenspan (Developmental Individual Difference, Relationship Based Model)
    • 4.5.1.12. Programul Son Rise
    • 4.5.1.13. More Than Words
    • 4.5.1.14. Metoda Mifne – Israel
    • 4.5.2. Tulburarea Asperger
    • 4.5.2.1. Criterii DSM IV de diagnostic pozitiv pentru tulburarea Asperger
    • 4.5.2.2. Scurtă prezentare clinică
    • 4.5.2.2.1. Epidemiologie, date de evoluție și prognostic
    • 4.5.2.2.2. Abordare terapeutică
    • 4.6. Tulburări de personalitate și boală
  • Capitolul 5. De la simptom la cadrul clinic
    • 5.0. Semiologia – limbajul necesar
    • 5.1. Tulburările percepției
    • 5.1.1. Cadrul conceptual
    • 5.1.2. Clasificarea tulburărilor de percepție
    • 5.1.2.2. Hipoestezia
    • 5.1.2.3. Sinestezia
    • 5.1.2.4. Agnoziile
    • 5.1.2.5. Iluzia
    • 5.1.2.5.2. Falsele recunoașteri
    • 5.1.2.5.3. Falsele nerecunoașteri
    • 5.1.2.5.4. Pareidoliile
    • 5.1.2.5.5. Alte iluzii
    • 5.1.2.6. Halucinațiile
    • 5.1.2.6.1. Elemente de fenomenologie și fiziopatologie
    • 5.1.2.6.2. Halucinațiile vizuale din migrenă
    • 5.1.2.6.3. Halucinațiile din narcolepsie
    • 5.1.2.6.4. Halucinațiile din stările confuzionale induse de boli somatice și stări toxice
    • 5.1.2.6.5. Halucinațiile auditive
    • 5.1.2.6.6. Halucinațiile olfactive și gustative
    • 5.1.2.6.7. Fenomene de tip halucinator înrudite cu halucinațiile
    • 5.1.2.6.8. Halucinațiile psiho-senzoriale
    • 5.1.2.6.9. Halucinațiile psihice (pseudohalucinațiile)
    • 5.1.2.6.10. Sindromul de automatism mintal Clérambault-Kandinski
    • 5.1.2.6.11. Evaluarea experiențelor halucinatorii
    • 5.2. Tulburările de atenție
    • 5.2.1. Cadrul conceptual
    • 5.2.1.1. Capacitatea atenției
    • 5.2.1.2. Selectare și orientare
    • 5.2.1.3. Selectarea răspunsului și controlul execuției
    • 5.2.1.4. Atenția susținută
    • 5.2.2. Hiperprosexia
    • 5.2.3. Hipoprosexia
    • 5.2.4. Aprosexia
    • 5.3. Tulburările de memorie
    • 5.3.1. Cadrul conceptual
    • 5.3.2. Clasificarea memoriei
    • 5.3.2.1. Memoria senzorială
    • 5.3.2.2. Memoria de scurtă durată
    • 5.3.2.3. Memoria de lungă durată
    • 5.3.3. Dismnezii cantitative
    • 5.3.3.1. Hipermneziile
    • 5.3.3.2. Hipomneziile
    • 5.3.3.3. Amneziile
    • 5.3.4. Dismnezii calitative (paramnezii)
    • 5.4. Tulburările de gândire
    • 5.4.1. Cadrul conceptual
    • 5.4.2. Tulburări în discursivitatea gândirii
    • 5.4.2.1. Tulburări în ritmul gândirii
    • 5.4.2.2. Tulburări în țuența gândirii
    • 5.4.2.2.1. Fadingul mintal
    • 5.4.2.2.2. Barajul ideativ (Kraepelin)
    • 5.4.3. Tulburări în ansamblul gândirii
    • 5.4.3.1. Ideile dominante
    • 5.4.3.2. Ideile prevalente
    • 5.4.3.3. Ideile obsesive
    • 5.4.3.4. Ideile delirante
    • 5.4.4. Structurarea delirantă
    • 5.4.4.1. Delirurile sistematizate
    • 5.4.4.2. Delirurile nesistematizate
    • 5.4.5. Tulburări operaționale ale gândirii
    • 5.4.5.1. Definiții ale inteligenței
    • 5.4.5.2. Coeficientul de inteligență
    • 5.4.5.3. Tipuri de inteligență
    • 5.4.5.4. Conceptul de inteligență emoțională
    • 5.4.5.5. Teste de evaluare a inteligenței
    • 5.4.5.6. Scala de inteligență Binet–Simon
    • 5.4.5.7. Scala de inteligență Stanford–Binet
    • 5.4.6. Tipuri de tulburări operaționale ale gândirii
    • 5.4.6.1. Staționare (nedezvoltarea gândirii)
    • 5.4.6.2. Progresive (demențele)
    • 5.5. Tulburările comunicării
    • 5.5.1. Aspecte neuropsihologice ale limbajului
    • 5.5.2. Tipuri de afazii
    • 5.5.2.1. Afazia nonțuentă
    • 5.5.2.2. Afazia țuentă
    • 5.5.3. Teste neuropsihologice de evaluare a limbajului
    • 5.5.4. Tulburări ale comunicării verbale
    • 5.5.4.1. Tulburări ale expresiei verbale
    • 5.5.4.2. Tulburări ale expresiei grafice
    • 5.5.4.3. Afaziile
    • 5.5.5. Tulburări ale comunicării nonverbale
    • 5.5.5.1 Ținuta
    • 5.5.5.2 Mimica
    • 5.5.5.3 Gestica
    • 5.6. Tulburările de voință
    • 5.6.1. Cadrul conceptual
    • 5.6.2. Elemente de neuropsihologia voinței
    • 5.6.3. Tipologia tulburărilor de voință
    • 5.7. Tulburările de conștiință
    • 5.7.1 Cadrul conceptual
    • 5.7.2. Tulburările câmpului de conștiință
    • 5.7.2.1 Tulburările clarității și capacității de integrare a câmpului de conștiință
    • 5.7.2.2. Evaluarea stării de conștiență
    • 5.7.2.2.1. Scala Glasgow (GCS, Glasgow Coma Scale)
    • 5.7.2.3. Tulburări ale structurii câmpului de conștiință
    • 5.7.2.3.1. Îngustarea câmpului de conștiință
    • 5.7.2.3.2. Starea crepusculară
    • 5.7.2.3.2.1. Starea crepusculară isterică
    • 5.7.2.3.2.2. Personalitatea multiplă
    • 5.7.2.3.3. Confuzia mintală (stările confuzionale)
    • 5.7.3. Tulburările conștiinței de sine
    • 5.7.3.1. Tulburările conștiinței corporalității (somatognozia)
    • 5.7.3.1.1. Tulburări de schemă corporală de tip neurologic
    • 5.7.3.1.2. Tulburări de schemă corporală de natură psihică
    • 5.7.3.1.3. Desomatizarea
    • 5.7.3.2. Tulburările conștiinței realității obiectuale
    • 5.7.3.3. Tulburări ale conștiinței propriei persoane
    • 5.7.3.3.1. Personalitatea multiplă (alternă)
    • 5.7.3.3.2. Depersonalizarea
    • 5.7.3.3.3. Sindromul de automatism mintal (Kandinski-Clérambault)
    • 5.8. Conduita motorie și tulburările ei
    • 5.8.1. Cadrul conceptual
    • 5.8.2. Tulburări de mișcare psihogenice
    • 5.8.2.1. Definiție
    • 5.8.2.2. Caracteristici generale ale tulburărilor de mișcare psihogenice
    • 5.8.2.3. Prognosticul tulburărilor de mișcare psihogenice
    • 5.8.2.4. Principalele tipuri de tulburări de mișcare psihogenice
    • 5.8.2.4.1. Tremorul periferic (al extremităților) și generalizat psihogenic
    • 5.8.2.4.2. Reacții exagerate de tresărire
    • 5.8.2.4.3. Distonia psihogenică
    • 5.8.2.4.4. Parkinsonismul psihogenic
    • 5.8.2.4.5. Tulburări de mers și postură psihogenice
    • 5.8.2.4.6. Ticuri și mioclonii paroxistice psihogenice
    • 5.8.2.4.7. Convulsiile nonepileptice psihogenice
    • 5.8.2.4.8. Paralizia funcțională și tulburările senzoriale
    • 5.8.3 Dezorganizarea conduitelor motorii
    • 5.8.4. Tulburări motorii induse de tratamentul cu neuroleptice
    • 5.8.4.1. Distonia acută
    • 5.8.4.2. Akatisia
    • 5.8.4.3. Diskineziile
    • 5.8.4.4. Sindromul parkinsonian
    • 5.9. Tulburările afectivității
    • 5.9.1. Cadrul conceptual
    • 5.9.2. Tulburările dispoziției
    • 5.9.2.1. Hipotimiile
    • 5.9.2.2. Hipertimiile
    • 5.9.2.2.1. Anxietatea
    • 5.9.2.2.2. Depresia
    • 5.9.2.2.3. Euforia
    • 5.9.2.3. Tulburările dinamicii dispoziționale
    • 5.9.3. Tulburări ale emoțiilor elaborate
    • 5.9.3.1. Paratimiile
    • 5.9.3.2. Fobiile
    • 5.9.3.3. Extazul
    • 5.10. Comportamente agresive extreme
    • 5.10.1. Agresivitatea ca simptom. Cadrul conceptual
    • 5.10.2. Elemente de neuropsihologie a impulsivității și agresivității
    • 5.10.3. Evaluarea agresivității
    • 5.10.4. Scale de evaluare a agresivității
    • 5.10.5. Ipostaze clinice ale agresivității
    • 5.10.6. Suicidul
    • 5.10.6.1. Definiție. Cadrul conceptual
    • 5.10.6.2. Instanțe ale fenomenului suicidar
    • 5.10.6.2.1. Ideea de suicid veleitară
    • 5.10.6.2.2. Șantajul cu suicidul
    • 5.10.6.2.3. Tentativele suicidare
    • 5.10.6.2.4. Sindromul presuicidar
    • 5.10.6.2.5. Suicidul disimulat (travestit)
    • 5.10.6.2.6. Raptusul suicidar
    • 5.10.6.2.7. Suicidul cronic (parasuicidul)
    • 5.10.6.2.8. Conduita suicidară
    • 5.10.6.3. Suicidul în doi (suicidul dual)
    • 5.10.6.4. Suicidul colectiv
    • 5.10.6.5. Conduitele pseudosuicidare (falsele suiciduri)
    • 5.10.6.6. Factori de risc pentru suicid
    • 5.10.6.6.1. Factori socio-economici
    • 5.10.6.6.1.1. Statutul marital
    • 5.10.6.6.1.2. Suicidul în funcție de sex
    • 5.10.6.6.1.3. Habitatul
    • 5.10.6.6.1.4. Statutul profesional
    • 5.10.6.6.2. Factorii meteorologici și cosmici
    • 5.10.6.6.3. Factorii somatici
    • 5.10.6.6.4. Ereditatea
    • 5.10.6.6.5. Suicidul în funcție de vârstă
    • 5.10.6.7. Suicidul în bolile psihice
    • 5.10.6.7.1. Suicidul în depresie
    • 5.10.6.7.1.1. Bilanțul evaluării riscului suicidar
    • 5.10.6.7.1.2. Gradul de angajament într o criză suicidară
    • 5.10.6.7.1.3. Simptomatologia actuală
    • 5.10.6.7.1.4. Antecedente personale
    • 5.10.6.7.1.5. Context psihosocial
    • 5.10.6.7.1.6. Personalitate
    • 5.10.6.7.1.7. Antecedente familiale
    • 5.10.6.7.1.8. Evaluarea gravității unei tentative suicidare
    • 5.10.6.7.2. Suicidul în schizofrenie
    • 5.10.6.7.3. Suicidul în epilepsie
    • 5.10.6.7.4. Suicidul în întârzierea mintală
    • 5.10.6.7.5. Suicidul în demențe
    • 5.10.6.7.6. Suicidul în alcoolism și toxicomanii
    • 5.10.6.7.7. Suicidul în nevroze
    • 5.10.6.7.8. Suicidul în tulburările de personalitate
    • 5.10.6.8. Mituri și false păreri despre suicid
    • 5.10.6.9.Tipuri particulare de suicid
    • 5.10.6.9.1. Sinuciderea de abandon
    • 5.10.6.9.2. Sinuciderea „samsonică“
    • 5.10.7. Homicidul
    • 5.10.8. Infanticidul
  • Capitolul 6. Realitatea bolii psihice. Cadru clinic și intervenție psihologică
    • 6.1. Principiile etiologiei
    • 6.1.1. Factorii genetici
    • 6.1.2. Constituția fizică
    • 6.1.3. Personalitatea
    • 6.1.4. Bolile somatice
    • 6.1.5. Stresul psihosocial
    • 6.2. Tulburări psihice cu determinare organică
    • 6.2.1. Întârzierea mintală
    • 6.2.1.1. Definiție
    • 6.2.1.2. Scurtă prezentare clinică
    • 6.2.1.3. Epidemiologie, date de evoluție și prognostic
    • 6.2.1.4. Factori etiopatogenici implicați în apariția tulburării
    • 6.2.1.5. Investigații psihologice specifice
    • 6.2.1.6. Posibilități de intervenție terapeutică a psihologului clinician
    • 6.2.2. Demențele
    • 6.2.2.1. Conceptul de demență
    • 6.2.2.2. Diagnosticul de demență
    • 6.2.2.3. Etape în investigarea demenței
    • 6.2.3. Deficitul cognitiv minor (Mild Cognitive Impairment)/MCI
    • 6.2.3.1. MCI – cadru conceptual
    • 6.2.3.2. Criterii de diagnostic
    • 6.2.3.3. MCI – entitate clinică heterogenă
    • 6.2.3.4. Aspecte neuropsihologice în MCI
    • 6.2.3.5. Perspective terapeutice în MCI
    • 6.2.4. Deteriorarea în îmbătrânirea normală și patologică
    • 6.2.5. ADHD
    • 6.2.5.1. Definirea ADHD
    • 6.2.5.2. Istoric
    • 6.2.5.3. Date epidemiologice și etiopatogenie
    • 6.2.5.4. Diagnosticul ADHD
    • 6.2.5.5. Tabloul clinic ADHD
    • 6.2.5.6. Comorbiditatea ADHD
    • 6.2.5.7. Scale specifice de măsurare ADHD
    • 6.2.5.8. Tratament ADHD
    • 6.2.5.9. ADHD la adulți
    • 6.2.6. Tulburări psihopatologice în epilepsie
    • 6.3. Nevrozele
    • 6.3.1. Tulburările anxioase
    • 6.3.1.1. Tulburarea anxioasă generalizată
    • 6.3.1.1.1. Definiție
    • 6.3.1.1.2. Scurtă prezentare clinică
    • 6.3.1.1.3. Epidemiologie, date de evoluție și prognostic
    • 6.3.1.1.4. Factori etiopatogenici implicați în apariția tulburării
    • 6.3.1.1.5. Investigații psihologice specifice
    • 6.3.1.1.6. Intervenția psihofarmacologică în tulburările anxioase
    • 6.3.1.1.7. Posibilități de intervenție terapeutică a psihologului clinician
    • 6.3.1.2. Tulburarea de panică
    • 6.3.1.2.1. Definiție
    • 6.3.1.2.2. Prezentare clinică
    • 6.3.1.2.3. Epidemiologie, date de evoluție și prognostic
    • 6.3.1.2.4. Factori etiopatogenici implicați în apariția tulburării
    • 6.3.1.2.5. Investigații psihologice specifice
    • 6.3.1.2.6. Posibilități de intervenție terapeutică a psihologului clinician
    • 6.3.1.3. Tulburările fobice anxioase – fobiile
    • 6.3.1.3.1. Prezentare clinică
    • 6.3.1.3.2. Categorii de fobie
    • 6.3.2. Tulburările obsesiv-compulsive (TOC)
    • 6.3.2.1. Tabloul clinic al tulburărilor
    • 6.3.2.1.1. Obsesia
    • 6.3.2.1.2. Compulsia
    • 6.3.2.1.3. Principalele teme obsesive
    • 6.3.2.1.4. Ritualuri compulsive frecvente
    • 6.3.2.1.5. Lentoarea obsesivă
    • 6.3.2.1.6. Anxietatea
    • 6.3.2.2. Tabloul clinic al tulburării în copilărie
    • 6.3.2.3. Tulburări asociate
    • 6.3.2.4. Criterii de diagnostic
    • 6.3.2.5. Epidemiologie, date de evoluție și prognostic
    • 6.3.2.6. Factori etiopatogenici implicați în apariția tulburării
    • 6.3.2.6.1. Factori biologici
    • 6.3.2.6.2. Factori psihosociali
    • 6.3.2.7. Investigații psihologice specifice
    • 6.3.2.8. Posibilități de intervenție terapeutică a psihologului clinician
    • 6.3.2.8.1. Terapia comportamentală
    • 6.3.2.8.2. Terapia familială
    • 6.3.2.8.3. Medicație
    • 6.3.2.8.4. Psihochirurgia
    • 6.3.3. Neurastenia
    • 6.3.3.1. Istoricul și dezvoltarea conceptului
    • 6.3.3.2. Ipoteze etiologice în sindromul oboselii cronice
    • 6.3.3.3. Neurastenia – definiție.
    • 6.3.3.4. Criteriile ICD 10 pentru neurastenie
    • 6.3.3.5. Consensul de neurastenie
    • 6.3.3.6. Câteva date epidemiologice
    • 6.3.3.7. Aspecte etiologice
    • 6.3.3.8. Cadrul clinic al neurasteniei și oboseala (epuizarea) ca simptom central
    • 6.3.3.9. Neurastenia și tulburările somatoforme
    • 6.3.3.10. Neurastenia și sindromul burnout
    • 6.3.3.11. Alte sindroame înrudite cu neurastenia
    • 6.3.3.12. Profilaxia și tratamentul neurasteniei
    • 6.3.4. Tulburarea de stres posttraumatic
    • 6.3.4.1. Definiție
    • 6.3.4.2. Scurtă prezentare clinică
    • 6.3.4.3. Epidemiologie, date de evoluție și prognostic
    • 6.3.4.4. Factori etiopatogenici implicați în apariția tulburării
    • 6.3.4.4.1. Factori neuro-bio-psihologici
    • 6.3.4.4.2. Factorul genetic
    • 6.3.4.4.3. Teoria psihanalitică
    • 6.3.4.4.4. Teoria comportamentală
    • 6.3.4.4.5. Teoria cognitivă
    • 6.3.4.5. Investigații psihologice specifice
    • 6.3.4.6. Intervențiile psihofarmacologice
    • 6.3.4.7. Posibilități de intervenție terapeutică a psihologului clinician379
    • 6.3.4.7.1. Psihoterapia de grup
    • 6.3.4.7.2. Terapia comportamentală
    • 6.3.4.7.3. Terapia cognitiv-comportamentală
    • 6.3.4.7.4. Psihoterapia senzitivo-motorie
    • 6.3.4.7.5. Terapia prin expunere prelungită pentru PTSD
    • 6.3.4.7.6. Terapia familială
    • 6.3.5. Dismorfofobia
    • 6.3.5.1. Definiție. Istoric
    • 6.3.5.2. Dismorfofobia ca simptom
    • 6.3.5.3. Sindromul dismorfofobic în diferite circumstanțe
    • 6.3.5.4. Dismorfofobia – tablou psihopatologic
    • 6.3.5.4.1. Automutilarea ca o consecință a dismorfofobiei
    • 6.3.5.4.1.1. Automutilarea majoră
    • 6.3.5.5. Abordare terapeutică
    • 6.3.6. Hipocondria
    • 6.3.6.1. Semantică și semiologie
    • 6.3.6.2. Hipocondria și psihanaliza
    • 6.3.6.3. Organodinamismul și hipocondria
    • 6.3.6.3.1. Clasificările lui H. Ey
    • 6.3.6.4. Modelul cognitiv al hipocondriei
    • 6.3.6.5. Fenomenologie și hipocondrie
    • 6.3.6.6. Medicul și hipocondriacul – un cuplu inseparabil
    • 6.3.6.7. Hipocondria – o viziune psihopatologică românească
    • 6.3.6.8. Repere somatice și psihice în psihopatologia hipocondriei
    • 6.3.6.9. Epidemiologia hipocondriei
    • 6.3.6.10. Evoluție și prognostic
    • 6.3.6.11. În căutarea unei strategii terapeutice
    • 6.3.6.11.1. Tratamentul medicamentos
    • 6.3.6.11.2. Psihoterapiile
    • 6.3.6.12. Hipocondria și anxietatea referitoare la sănătate la vârstnici
    • 6.4. Conceptul de psihoză
    • 6.4.1. Tulburările paranoide
    • 6.4.1.1.Definiție
    • 6.4.1.2. Prezentare clinică
    • 6.4.1.3. Subtipuri de tulburare delirantă
    • 6.4.1.4. Elemente și tulburări asociate
    • 6.4.1.5. Paranoia
    • 6.4.1.6. Parafrenia
    • 6.4.1.7. Delirul senzitiv de relație
    • 6.4.1.8. Epidemiologie, date de evoluție și prognostic
    • 6.4.1.9. Factori etiopatogenici implicați în apariția tulburării
    • 6.4.1.10. Investigații psihologice specifice
    • 6.4.1.11. Posibilități de intervenție terapeutică a psihologului
    • 6.4.2. Schizofrenia
    • 6.4.2.1. Definiție
    • 6.4.2.2. Prezentare clinică.
    • 6.4.2.2.1.Criteriile DSM-IV pentru schizofrenie
    • 6.4.2.2.2. Criterii de schizofrenie ICD 10
    • 6.4.2.3. Forme clinice de schizofrenie
    • 6.4.2.3.1. Schizofrenia dezorganizată
    • 6.4.2.3.2. Schizofrenia catatonică
    • 6.4.2.3.3. Schizofrenia paranoidă
    • 6.4.2.3.4. Schizofrenia reziduală
    • 6.4.2.3.5. Schizofrenia simplă
    • 6.4.2.3.6. Schizofrenia nediferențiată
    • 6.4.2.4. Epidemiologie, date de evoluție și prognostic
    • 6.4.2.5. Evoluția și prognosticul schizofreniei
    • 6.4.2.6. Factori etiopatogenici implicați în apariția tulburării
    • 6.4.2.7. Investigații psihologice specifice
    • 6.4.2.7.1. Bateria de inteligență Wechsler (WAIS)
    • 6.4.2.7.2. Proba de inteligență Raven
    • 6.4.2.7.3. Testul Rorschach
    • 6.4.2.7.4. TAT
    • 6.4.2.7.5.Testul Szondi
    • 6.4.2.7.6. Testul arborelui (Koch)
    • 6.4.2.7.7. Testul persoanei (Machover, Human Figure Drawing – HFD)
    • 6.4.2.7.8. Inventarul de personalitate Minnesota (MMPI)
    • 6.4.2.7.9. PANSS – Positive And Negative Symptoms Scale
    • 6.4.2.7.10. SAPS și SANS (Scalele de evaluare a simptomelor pozitive și negative)
    • 6.4.2.8. Medicația antipsihotică – neuroleptice
    • 6.4.2.8.1. Definiție
    • 6.4.2.8.2. Efectele terapeutice ale neurolepticelor
    • 6.4.2.8.3. Clasificarea neurolepticelor după activitatea psihofarmacologică
    • 6.4.2.8.4. Efecte adverse
    • 6.4.2.8.5. Antipsihotice depozit (după Taylor D., 1999)
    • 6.4.2.9. Posibilități de intervenție terapeutică a psihologului clinician446
    • 6.4.3. Tulburările afective
    • 6.4.3.1. Tulburarea afectivă bipolară
    • 6.4.3.1.1. Definiție
    • 6.4.3.1.2. Scurtă prezentare clinică
    • 6.4.3.1.3 Episodul maniacal
    • 6.4.3.1.4. Episodul depresiv
    • 6.4.3.1.4.1. Diagnosticul episodului depresiv major
    • 6.4.3.1.4.2. Tulburări asociate
    • 6.4.3.1.4.3. Ghid de depistare a depresiei
    • 6.4.3.1.4.4. Factorii primari de risc pentru depresie
    • 6.4.3.1.4.5. Importanța istoricului de depresie
    • 6.4.3.1.4.6. Diagnostic pozitiv de depresie
    • 6.4.3.1.4.7. Interviul clinic este cea mai eficientă metodă de diagnostic
    • 6.4.3.1.5. Episoade mixte
    • 6.4.3.1.6. Epidemiologie, date de evoluție și prognostic
    • 6.4.3.1.7. Clasificare și modalități de evoluție în tulburarea bipolară
    • 6.4.3.1.8. Aspecte psihosociale ale PMD
    • 6.4.3.1.9. Comorbiditate
    • 6.4.3.1.10. Factori etiopatogenici implicați în apariția tulburării
    • 6.4.3.1.11. Investigații psihologice specifice
    • 6.4.3.1.12. Medicația în boala bipolară
    • 6.4.3.1.13. Intervenția terapeutică a psihologului clinician
    • 6.4.3.2. Distimia
    • 6.4.3.2.1. Scurtă prezentare clinică
    • 6.4.3.2.2. Diagnosticul de distimie după criteriile DSM-IV
    • 6.4.3.2.3. Epidemiologie, date de evoluție și prognostic
    • 6.4.3.2.4. Aspecte terapeutice
    • 6.4.3.3. Ciclotimia
    • 6.4.3.3.1. Scurtă prezentare clinică
    • 6.4.3.3.2. Faza depresivă
    • 6.4.3.3.3. Faza hipomaniacală
    • 6.4.3.3.4. Complicații
    • 6.4.3.3.5. Posibilități de evoluție
    • 6.4.3.3.6. Aspecte terapeutice
    • 6.5. Toxicomaniile și alcoolismul
    • 6.5.1. Conceptul de adicție – addiction
    • 6.5.1.1. O perspectivă dinamică în adicție
    • 6.5.2. Alcoolismul
    • 6.5.2.1. Definiție
    • 6.5.2.2. Epidemiologia alcoolismului
    • 6.5.2.3. Complicații ale alcoolismului
    • 6.5.2.4. Predispoziție și factori de risc în alcoolism
    • 6.5.2.5. Circumstanțe patologice induse de alcool
    • 6.5.2.6. Intoxicația alcoolică
    • 6.5.2.7. Delirium tremens
    • 6.5.2.8. Tulburarea psihotică indusă de alcool
    • 6.5.2.9. Probleme în consultarea pacienților cu abuz de alcool sau medicamente
    • 6.5.2.10. Tratamentul în alcoolism
    • 6.5.2.10.1. Strategia terapeutică în alcoolism
    • 6.5.2.10.2 Psihoterapiile în alcoolism
    • 6.5.2.11. Intervenția psihologului în alcoolism
    • 6.5.3. Toxicomania
    • 6.5.3.1. Definiție
    • 6.5.3.2. Criterii de diagnostic pentru intoxicația cu o substanță, după DSM IV
    • 6.5.3.3. Criterii de diagnostic pentru abstinența de o substanță
    • 6.5.3.4. Craving sau apetența
    • 6.5.3.5. Dependența
    • 6.5.3.5.1. Dependența fizică
    • 6.5.3.5.2. Dependența psihică
    • 6.5.3.6. Principalele droguri
    • 6.5.3.7. Factori implicați în consumul de droguri
    • 6.5.3.8. Droguri empatogene și entactogene
    • 6.5.3.9. Derivații de opiu
    • 6.5.3.9.1. Criterii de diagnostic pentru intoxicația cu opiacee (DSM-IV)
    • 6.5.3.9.2. Sevrajul la opiacee
    • 6.5.3.10. Cocaina
    • 6.5.3.10.1. Criterii de diagnostic pentru intoxicația cu cocaină (DSM-IV)
    • 6.5.3.11. Halucinogenele
    • 6.5.3.11.1. Criteriile de diagnostic pentru tulburarea de percepție persistentă halucinogenă (flashbacks)
    • 6.5.3.12. Derivații de canabis (hașiș, marijuana)
    • 6.5.3.13. Barbituricele
    • 6.5.3.13.1. Intoxicația cu barbiturice
    • 6.5.3.14. Tranchilizantele
    • 6.5.3.14.1. Criterii de diagnostic pentru intoxicația cu sedative, hipnotice sau anxiolitice
    • 6.5.3.14.2. Criterii de diagnostic pentru abstinența de sedative, hipnotice sau anxiolitice
    • 6.5.3.14.3. Probleme în consultarea pacienților cu abuz de medicamente sau droguri
    • 6.5.3.15. Strategii terapeutice în toxicomanii
    • 6.5.3.15.1. Tratamentul în toxicomania cu heroină
    • 6.5.3.16. Alte toxicomanii și toxicofilii medicamentoase
    • 6.5.3.16.1. Etnobotanicele
    • 6.5.3.16.2. Toxicofiliile medicamentoase
    • 6.5.3.17. Intervenția psihologului în toxicomanii
    • 6.6. Bolile factice și simularea
    • 6.6.1. Definiția bolilor factice
    • 6.6.1.1. Descriere generală
    • 6.6.1.2. Particularități clinice
    • 6.6.1.2.1. Tulburările factice cu simptome somatice predominante
    • 6.6.1.2.2. Tulburări factice cu simptome psihologice dominante.
    • 6.6.1.2.3. Tulburări factice cu simptome combinate, somatice și psihologice
    • 6.6.1.3. Variante moderne ale sindromului Münchausen
    • 6.6.1.3.1. Sindromul Münchausen by proxi
    • 6.6.1.3.2. Sindromul Münchausen pe internet
    • 6.6.1.4. Considerații psihodinamice
    • 6.6.1.5. Prevalență și genetică
    • 6.6.1.6. Tratament și intervenție psihologică
    • 6.6.2. Simularea
    • 6.6.2.1. Caracteristici clinice
    • 6.6.2.2. Management
  • Capitolul 7. De la psihosomatică la somatizare
    • 7.1. Definiții și cadru conceptual
    • 7.2. Somatizarea între psihanaliză și neurobiologie
    • 7.3. Somatizare și medicină psihosomatică
    • 7.4. Grupa tulburări somatoforme în DSM-IV
    • 7.5. Tulburări somatoforme și normativitate
    • 7.6. Afectivitatea negativă și somatizarea
    • 7.7. Somatizare și conștiință
    • 7.8. Somatizarea – un comportament în fața bolii
    • 7.9. Genetică și somatizare
    • 7.10. Somatizare și personalitate
    • 7.11. Posibile modele ale somatizării
    • 7.11.1. Somatizarea ca mecanism de apărare psihologic
    • 7.11.2. Somatizarea ca amplificare nespecifică a suferinței
    • 7.11.3. Somatizarea ca tendință de a apela la îngrijiri medicale
    • 7.11.4. Somatizarea ca o consecință a suprautilizării asistenței medicale
    • 7.12. Etiologie și ontologie în somatizare
    • 7.13. Fiziologie și psihiatrie în determinarea simptomelor funcționale
    • 7.14. Factorii psihosociali și somatizarea
    • 7.15. Comorbiditate și somatizare
    • 7.16. Nosografie și somatizare
    • 7.17. Antropologie și somatizare
  • Capitolul 8. Repere în psihosexologie
    • 8.1. Problema sexualității în lumea contemporană
    • 8.2. Medicul și sexualitatea – o situație inedită
    • 8.3. Disfuncțiile sexuale psihogene
    • 8.4. F 52 – Clasificarea disfuncțiilor sexuale în psihiatrie
    • 8.4.1. Disfuncțiile sexuale masculine
    • 8.4.1.1. Disfuncția erectilă
    • 8.4.1.1.1. Disfuncția erectilă și depresia
    • 8.4.1.1.2. Modalități de abordare a disfuncției erectile psihogene
    • 8.4.2. Disfuncțiile sexuale feminine
    • 8.4.2.1. Vaginismul
    • 8.4.2.1.1. Forme de manifestare în vaginism
    • 8.4.2.1.2. Managementul dispareuniei și vaginismului
    • 8.4.2.2. Orgasmul și frigiditatea
    • 8.4.2.2.1. Ciclul răspunsului sexual feminin
    • 8.4.2.2.2. Orgasmul – vaginal/clitoridian
    • 8.4.2.2.3. Frigiditatea
    • 8.4.2.2.3.1. Frigiditate versus hipogineism
    • 8.4.2.2.3.2. Frigiditate ca sexism
    • 8.4.2.2.3.3. Frigiditatea ca disfuncție sexuală
    • 8.4.2.2.3.4. Clasificarea frigidității
    • 8.4.2.2.3.5. Incidență și prognostic
    • 8.4.2.2.3.6. Consultul în frigiditate
    • 8.4.2.2.3.7. Considerații psihodinamice în frigiditate
    • 8.4.2.2.4. Tratamentul anorgasmiei
    • 8.4.3. Disfuncțiile sexuale ale cuplului
    • 8.4.4. Factori implicați în disfuncțiile sexuale ale cuplului
    • 8.4.5. Tipuri de psihoterapie folosite în tratamentul disfuncțiilor sexuale
    • 8.4.5.1. Indicațiile psihoterapiei cognitiv–comportamentale în disfuncțiile sexuale (Hawton, 1995)
    • 8.4.5.2. Factorii responsabili de succesul tratamentului
    • 8.5. Ce este perversiunea?
    • 8.5.1. Un punct de vedere psihopatologic
    • 8.5.2. Parametri ai severității parafiliei
    • 8.5.3. Clasificarea parafiliilor – de la Freud la nosografia contemporană
    • 8.5.3.1. Perversiuni de obiect
    • 8.5.3.2. Perversiuni de scop
    • 8.5.3.3. Perversiuni „prin supraestimare sexuală“
    • 8.5.3.4. Perversiuni legate de alegerea și numărul partenerilor
    • 8.5.4. Criteriile diagnostice pentru perversiunile sexuale cuprinse în ICD
    • 8.5.5. Tulburări multiple ale preferinței sexuale
    • 8.5.6. Alte tipuri de preferință sexuală
    • 8.5.7. Principalele perversiuni sexuale
    • 8.5.7.1. Travestismul
    • 8.5.7.2. Fetișismul
    • 8.5.7.3. Exhibiționismul
    • 8.5.7.4. Voyeurismul
    • 8.5.7.5. Sadomasochismul
    • 8.5.7.6. Pedofilia
    • 8.5.7.7. Adicția sexuală (dependența la sex, comportamentul sexual compulsiv)
    • 8.5.7.8. Cybersexul – o enigmă contemporană
    • 8.5.8. Există o terapie a perversiunilor?
    • 8.5.8.1. Instaurarea controlului extern
    • 8.5.8.2. Scăderea libidoului
    • 8.5.8.3. Tratarea afecțiunilor comorbide
    • 8.5.8.4. Terapia cognitiv-comportamentală
    • 8.5.8.5. Psihoterapia psihodinamică
  • Capitolul 9. Examinarea bolnavului psihic
    • 9.1. Examenul psihiatric
    • 9.2. Examinarea stării psihice
    • 9.2.1. Istoricul personal al pacientului
    • 9.2.2. Istoricul școlar
    • 9.2.3. Istoricul sexual
    • 9.2.4. Istoricul marital
    • 9.2.5. Istoricul profesional
    • 9.2.6. Circumstanțe sociale prezente
    • 9.2.7. Istoricul medico-legal
    • 9.2.8. Istoricul medical anterior
    • 9.2.9. Personalitatea premorbidă
    • 9.2.10. Interviul unui aparținător
    • 9.2.10.1. Impresii asupra persoanei care informează
    • 9.2.11. Boala actuală
    • 9.2.12. Antecedente psihiatrice heredo-colaterale
    • 9.2.13. Istoricul psihiatric
    • 9.3. Examenul psihic
    • 9.3.1. Prezentare și comportament
    • 9.3.1.1. Reacția față de examinator
    • 9.3.1.2. Activitatea motorie
    • 9.3.2. Tulburări de vorbire și gândire
    • 9.3.2.1. Viteza vorbirii
    • 9.3.2.2. Continuitatea vorbirii
    • 9.3.2.3. Tulburări în exprimarea gândirii
    • 9.3.2.3.1. Fuga de idei
    • 9.3.2.3.2. Perseverarea
    • 9.3.2.4. Funcțiile cognitive
    • 9.3.2.4.1. Orientarea
    • 9.3.2.4.2. Atenția și concentrarea
    • 9.3.2.4.3. Înregistrarea și memoria de scurtă durată
    • 9.3.2.4.4. Memoria recentă
    • 9.3.2.4.5. Memoria de lungă durată
    • 9.3.2.4.6. Inteligența
    • 9.3.2.4.7. Abstractizarea
    • 9.3.2.4.8. Tulburările de conținut ale gândirii
    • 9.3.2.4.8.1. Preocupări
    • 9.3.2.4.8.2. Convingeri (credințe) anormale
    • 9.3.3. Afectivitatea și dispoziția
    • 9.3.3.1. Tulburările dispoziției
    • 9.3.3.1.1. Dispoziția subiectivă
    • 9.3.3.1.2. Observarea obiectivă a dispoziției
    • 9.3.4. Reactivitatea neurovegetativă
    • 9.3.5. Percepția
    • 9.3.5.1. Halucinațiile
    • 9.3.6. Critica bolii și capacitatea de judecată
  • Capitolul 10. Psihoterapiile
    • 10.1. Conceptul de psihoterapie
    • 10.2. Relația terapeutică
    • 10.3. Psyche și soma
    • 10.4. Principalele orientări psihoterapeutice
    • 10.4.1. Psihoterapiile de încurajare
    • 10.4.2. Psihoterapiile de susținere
    • 10.4.3. Sugestia
    • 10.4.3.1. Autosugestia
    • 10.4.4. Hipnoza
    • 10.4.5. Reveria dirijată
    • 10.4.6. Reeducarea individuală
    • 10.4.7. Biofeedbackul
    • 10.4.8. Art-terapia
    • 10.4.9. Meloterapia
    • 10.4.10. Cromoterapia
    • 10.4.11. Psihoterapiile scurte
    • 10.4.12. Psihoterapia nondirectivă de tip rogersian
    • 10.4.13. Logoterapia
    • 10.4.14. Analiza existențială (Daseinsanalyse)
    • 10.4.15. Psihanaliza
    • 10.4.16. Psihoterapia jungiană
    • 10.4.17. Psihoterapia adleriană
    • 10.4.18. Terapiile de grup
    • 10.4.19. Psihodrama
    • 10.5. Terapiile familiale
    • 10.6. Medicul ca psihoterapeut
    • 10.7. Psihoterapie și iatrogenie
    • 10.8. Părinții psihoterapiei
  • Capitolul 11. Amenințări și provocări la adresa psihiatriei. Orientări contemporane. Psihiatria – o practică etică
    • 11.1. Direcția psihobiologică
    • 11.2. Dogmă și eclectism
    • 11.2.1. Dogma inexistenței bolii psihice
    • 11.2.2. Ereditate și degenerescență
    • 11.2.3. Învățarea socială
    • 11.2.4. Boală psihică și sexualitate
    • 11.2.5. Stresul – cauză unică
    • 11.3. Noile patologii și sănătatea mintală
    • 11.4. Hărți genetice și viitorul psihopatologiei
    • 11.5. Psihiatria – o practică etică
    • 11.6. Despre abuzul psihiatric
    • 11.7. Diagnostic psihiatric și etică
    • 11.8. Diagnostic și etichetare
    • 11.9. Terapie și etică
    • 11.9.1. Confidențialitatea
    • 11.9.2. Etică, transfer și contratransfer
    • 11.9.3. Psihofarmacologie și etică
    • 11.10. Boală și stigmatizare
    • 11.11. Drepturile pacienților
  • Mic dicționar de nume ilustre
  • Bibliografie