0 titluri

Tel: 0722.940.581

  1. Acasă
  2. Cărţi: Dezvoltare personală
  3. Cărţi: Autocunoaştere
  4. Cine a zis să fii normal?
Carte

Cine a zis să fii normal?

Cine a zis să fii normal?. Editura
CumpărDetalii carte

Află cum ceea ce te face diferit te poate face excepţional

Autor(i): Dr. Dale Archer
Editura: ACT şi Politon
Anul apariţiei: 2016
Pagini: 261 (14x23 cm)
Preţ: 34,00 Lei
Disponibilitate: în stoc

„Cine a zis sa fii normal? Află cum ceea ce te face diferit te poate face excepţional“ este o carte de dezvoltare personală presărată cu povestiri ilustrative, analize evoluţioniste şi instrumente practice menite să îi ajute pe cititori să-şi fructifice calităţile deosebite.

Ce anume înseamnă „să fii normal“? Care sunt lucrurile care îi fac pe oameni să spună despre cineva că este „normal“? Face lucrurile ca toată lumea? Toţi oamenii sunt învăţaţi de mici că deţin anumite abilităţi, că sunt înzestraţi cu talente care îi fac speciali. Dacă a fi normal înseamnă a fi exact ca toată lumea, atunci care mai este farmecul?, se întreabă Dale Archer.

Citiţi mai multe informaţii despre cartea „Cine a zis să fii normal?“

Există o serie de trăsături de personalitate care pot face parte dintr-un caracter normal, dar atunci când sunt prezentate sub formă extremă pot să fie anormale, să le cauzeze probleme oamenilor şi chiar să atragă după sine un diagnostic psihiatric.

În această carte autorul discută despre primele opt cel mai des întâlnite şi mai importante dintre aceste trăsături. Archer speră că în momentul în care veţi termina de citit această carte, veţi putea să vă daţi seama că fiecare posedă toate aceste trăsături, într-o anumită măsură. Veţi putea să analizaţi unde se încadrează fiecare dintre trăsăturile voastre pe un continuum de la unu la zece.

Cele opt trăsături despre care Dale Archer vorbeşte, sunt:

  • Aventuros (ADHD);
  • Perfecţionist (OCD);
  • Timid (Tulburare de anxietate socială);
  • Hiperalert (Tulburare de anxietate generalizată);
  • Dramatic (Histrionism);
  • Egocentric (Narcisism);
  • Hiperenergic (Tulburare bipolară);
  • Magic (Schizofrenie).

Aventuros

Multor oameni faimoşi li s-a asociat trăsătura aventuroasă (ADHD). Oameni pasionaţi, curioşi şi energici, precum Michael Phelps, Justin Timberlake sau Michael Jordan, pot fi văzuţi clasându-se sus pe continuumul ADHD.

De obicei, ADHD-ul este considerat ca fiind o tulburare a copilăriei, mai mult sau mai puţin limitată la cei care nu au încă vârsta legală pentru a consuma alcool. În această carte autorul dă exemplul lui Seth, ale cărui note din şcoala primară au avut de suferit.

„În acei ani ai copilăriei, îmi doream să fiu afară. Îmi doream pur şi simplu să fac orice altceva decât să stau înăuntru toată ziua.“

Poate fi frustrant când personalitatea copilului îi provoacă greutăţi în a obţine note bune la şcoală. Autorul spune că atunci când „Manualul de diagnostic şi statistică a tulburărilor mintale“ a definit pentru prima dată criteriile de diagnostic pentru ADHD, a fost o mană cerească. Crearea unei definiţii pentru ADHD, le-a permis părinţilor lui Seth să înţeleagă că, de fapt, copilul lor nu era pur şi simplu lipsit de inteligenţă sau nu avea doar o gândire dezordonată. El suferea de un dezechilibru chimic la nivelul creierului, care îi îngreuna capacitatea de a funcţiona în societate, sau cel puţin în anumite părţi ale societăţii actuale, în special în şcoli.

Dale Archer nu respinge diagnosticele şi tratamentul medical pentru deficitul de atenţie sau tulburarea de hiperactivitate. Cu toate acestea, spune el, în ultimii zece ani, diagnosticele de ADHD au crescut până la un nivel absurd. În 2008, cinci milioane de copii au fost diagnosticaţi ca suferind de ADHD, iar medicamentele pentru ADHD pot avea efecte negative.

Perfecţionist

A fi perfecţionist înseamnă a fi extrem de ordonat, hiperorganizat, imaculat, atent la detalii şi capabil în a gestiona sarcini foarte complexe, fragmentându-le în părţile lor componente. Ca perfecţionist, un om întrece aşteptările celorlalţi, stabilindu-şi standarde foarte înalte.

Ca tulburare mintală, OCD-ul este de multe ori greşit înţeles şi greşit reprezentat în mass-media. Stigmatul asociat tulburării obsesiv-compulsive este încă puternic. În reprezentările media, oamenii cu OCD par nebuni, bizari, ciudaţi.

Perfecţioniştii pot fi extraordinari ingineri, manageri, planificatori şi organizatori de toate felurile.

Iată exemplul designerului de modă Vera Wang, care spune: „Sunt obsedată de detalii şi de modul cum se aplică acestea persoanei care poartă hainele. Vizualizez femeile. Aşa procedez cu toate produsele mele. O femeie poate fi o atletă; poate fi o persoană clasică, tradiţionalistă; poate fi o vampă. Oricare dintre aceste trăsături sau toate la un loc pot aparţine unei femei.“

Timid

Dacă timiditatea este trăsătura voastră dominantă, atunci în capitolul dedicat tulburării de anxietate socială, veţi avea ocazia să vedeţi că o viaţă liniştită nu este una rea. Autorul speră că, veţi reuşi să accesaţi resursa puternică a forţei voastre interioare.

Tulburarea de anxietate socială, numită uneori sociofobie, se defineşte în esenţă prin teamă de oameni sau de situaţii sociale. Mulţi oameni celebri au fost cunoscuţi ca fiind extrem de timizi. Agatha Christie şi Harper Lee sunt doar două exemple. Se spune că actriţa Kim Basinger a luat lecţii de balet în copilărie pentru a învăţa să facă faţă timidităţii ei paralizante. Bill Gates sau Mark Zuckerberg sunt alte exemple care dovedesc faptul că oamenii îşi pot transforma personalitatea într-o oportunitate pentru succes.

Punctele forte dominante ale timidităţii sunt: abilităţi de bun ascultător; sensibilitate; capacitatea de a lua decizii într-un mod atent şi chibzuit; independenţă; solitudine productivă; atenţie.

Hiperalert

„Anxietate“ este un cuvânt atât de comun, încât mulţi oameni nici măcar nu realizează că aceasta poate fi de fapt clasificată ca afecţiune mintală. Persoanele care au tulburare de anxietate generalizată suferă de anxietate şi îngrijorare excesive şi necontrolate. Această anxietate îi face să se simtă irascibili şi tensionaţi, ei nu pot dormi, obosesc uşor şi sunt agitaţi.

Anxietatea există de mii de ani. De-a lungul timpului, încă din vremurile de demult, anxietatea i-a ajutat pe oameni să evite situaţii în care marja de eroare între viaţă şi moarte era mică. I-a avertizat pe oameni atunci când vieţile lor erau în pericol. Astăzi, oamenii reacţionează în acelaşi mod la ameninţările moderne: şefi exigenţi, copii capricioşi, vieţi suprasolicitante sau incertitudinea economică.

A fi hiperalert oferă următoarele puncte forte: vigilenţă; pregătire; intuiţie; observaţie.

Dramatic

Mulţi artişti sunt dramatici (histrionici): Elton John, Tom Cruise, Lady Gaga sau Beyonce sunt doar câţiva dintre ei. „Personalitatea dramatică“ este sinonimă cu artiştii. Cuvântul „histrionic“ înseamnă „actoricesc sau teatral“ şi derivă din „histrio“, care este termenul grecesc pentru „actor“.

Nu toţi cei care se situează pe continuumul histrionic sunt artişti profesionişti. Pe măsură ce o persoană înaintează pe continuumul histrionic, începe să arate mai multă conştientizare emoţională. Starea emoţională devine o parte din ce în ce mai importantă a procesului decizional. Deşi societatea actuală doreşte şi vrea să observe personalităţi histrionice la televizor, oamenii nu se simt întotdeauna la fel de confortabil cu acel nivel emoţional în vieţile lor private.

Dacă tindeţi spre dramatism, punctele voastre forte dominante pot fi: şarm personal şi charismă; atenţie adecvată acordată apariţiei şi ţinutei voastre; abilitatea de a distra; tendinţa către expansivitate emoţională şi afecţiune fizică.

Egocentric

De regulă, oamenii narcisişti sunt orientaţi asupra scopului şi sunt ambiţioşi. Ei sunt lideri charismatici şi inspiră în alţii măreţia. Sunt politicieni şi staruri de cinema, scriitori şi directori generali.

Pentru oamenii egocentrici, provocarea este să găsească o modalitate de a-şi echilibra egocentrismul şi tendinţa introvertită prin empatie şi grija faţă de ceilalţi. Totuşi, deoarece persoanele egocentrice au un simţ al sinelui foarte puternic, rareori se lasă prinşi într-o criză de identitate sau suferă îndoieli existenţiale.

Tulburarea de personalitate narcisistă presupune „un simţ exacerbat al propriei importanţe“, preocupare faţă de „fanteziile succesului nelimitat“, credinţa persoanei respective că este specială sau unică, tendinţa de a-i exploata pe ceilalţi şi nevoia de admiraţie excesivă.

Trebuie înţeles că narcisiştii patologici sunt complet rupţi de realitate. Ei vor şi se aşteaptă să fie recunoscuţi pentru măreţia lor, chiar înainte de a fi avut vreo realizare.

Punctele forte ale unei persoane egocentrice sunt: abilitatea de a-i convinge pe ceilalţi; forţa interioară; rezilienţa; stima de sine; imaginea corporală sănătoasă; leadership strategic; calm sub presiune.

Hiperenergic

În „Manualul de diagnostic şi statistică a tulburărilor mintale“, hipomania este definită ca o perioadă distinctă a unei dispoziţii anormal de exaltate, expansive sau iritabile, ce durează cel puţin patru zile. Pentru a fi hipomaniacal, dispoziţia şi comportamentul unui om în acea perioadă de timp trebuie să fie total diferite de starea sa normală.

Când Virginia Woolf era „maniacală“, potrivit soţului ei, Leonard, „vorbea aproape fără oprire timp de două sau trei zile, fără a mai acorda nicio atenţie nimănui din încăpere şi la nimic din ceea ce i se spunea. În jur de o zi, ceea ce spunea era coerent; propoziţiile însemnau ceva, deşi aproape totul era teribil de nebunesc. Apoi, treptat, totul devenea incoerent, un simplu amestec de cuvinte disociate.“

Tulburarea bipolară severă este una dintre afecţiunile psihiatrice cel mai dificil de ţinut sub control.

Mulţi oameni se gândesc la tulburarea bipolară ca la o boală a artistului.

Robert Burton spunea: „Toţi poeţii sunt nebuni.“ Starea hiperenergică (nu mania totală) este extrem de productivă printre marii artişti şi scriitori ai vremurilor de astăzi. John Gartner a alcătuit o listă de personalităţi maniacale sau bipolare din istoria SUA: Cristofor Columb (exploratorul care a pornit pe mare şi a acostat în America); Alexander Hamilton (cel mai nestatornic şi ambiţios dintre părinţii fondatori ai Americii); Andrew Carnegie (marele industriaş şi filantrop al Americii, care şi-a asumat mereu riscuri); Familiile Selznick şi Mayer (cele două mari familii fondatoare ale Hollywoodului); Craig Venter (biolog şi antreprenor, autorul primei secvenţieri a genomului uman).

Punctele forte dominante ale unui hiperenergic: împlinire; încredere; rezilienţă; poftă de viaţă; entuziasm; creativitate; ambiţie.

Magic

Autorul acestei cărţi spune că, dintre toate cele opt trăsături, cea „magică“ este cel mai dificil de înţeles şi explicat, dar, de asemenea, una dintre cele mai interesante şi mai importante.

Un exemplu de gândire magică, prezentat în carte, îl are în vedere pe Benjamin Brafman, avocat care l-a reprezentat pe Sean Combs (cunoscut ca P. Diddy) într-un proces din 2001, în care rapperul american era judecat pentru port ilegal de armă. În timpul procesului, avocatul a purtat o „bendel“ (brăţară evreiască despre care se crede că te scapă de deochi). Brafman a câştigat procesul şi, din acea zi, deşi nu crede în superstiţii, nu a mai dat-o jos niciodată.

Stigmatul asupra celor care suferă de schizofrenie este înrăutăţit de percepţia că aceasta ar fi o boală violentă. Această percepţie ar putea să fi apărut din filme, seriale sau romane, acolo unde erau create personaje al căror delir paranoic îi face să acţioneze violent.

Aspectele pozitive ale trăsăturii magice sunt: imaginaţia; inteligenţa; intuiţia; credinţa.

„Dacă ai învăţat un lucru din această carte, sper să fie acela că pentru cei mai mulţi dintre noi o bună sănătate psihică vine din acceptarea a ceea ce suntem, în fiecare domeniu al vieţii noastre. Ar trebui să ştii până acum ce trăsături de personalitate sunt dominante în cazul tău şi al celor dragi ţie. Sper, de asemenea, că înţelegi cum te va ajuta amplificarea acelor trăsături – şi a punctelor forte dominante care le însoţesc – să duci o viaţă mai fericită şi mai împlinită.“ (Dr. Dale Archer:)

„În această carte extraordinară, Archer provoacă gândirea convenţională… Examinează nivelul fundamental al trăsăturilor de personalitate arătând cum aceste trăsături nu sunt doar prezente sau absente, ci se manifestă de-a lungul unui continuum.“ (Library Journal)

„Cu abordarea sa nouă şi ideile interesante, Archer aduce în sfera normalului nişte trăsături de personalitate considerate prea des ca fiind patologice.“ (Publisher`s Weekly)

Cuprinsul cărţii: „Cine a zis să fii normal?“

  • Introducere
  • Cele opt trăsături
  • Aventuros (ADHD)
  • Perfecţionist (OCD)
  • Timid (tulburarea de anxietate socială)
  • Hiperalert (tulburarea de anxietate generalizată)
  • Dramatic (histrionism)
  • Egocentric (narcisism)
  • Hiperenergic (tulburarea bipolară)
  • Magic (schizofrenie)
  • Concluzie
  • Apendice: chestionarele
  • Bibliografie
  • Note
  • Mulţumiri