0 titluri

Tel: 0722.940.581

  1. Acasă
  2. Cărţi: Enigme-Conspiraţii
  3. Ciudăţenii din ţara noastră
Carte

Ciudăţenii din ţara noastră

Ciudăţenii din ţara noastră. Editura Blasco
CumpărDetalii carte

Autor(i): Silviu N. Dragomir
Editura: Blasco
Colecţia: Misterele Universului
Anul apariţiei: 2016
Pagini: 262 (13x20 cm)
Preţ: 20,00 Lei
Disponibilitate: în stoc

Ideea de a alcătui un fel de enciclopedie a ciudăţeniilor de pe meleagurile noastre era fatal să se strecoare şi să domine în subconştientul acelui scormonitor spirit ce se mai dedicase misterelor care ne înconjoară, tainelor, controverselor sau incursiunilor în paranormal, în ceasuri când lăsa deoparte studiul unor materii din domeniul clarei realităţi.

O istorie a ciudăţeniilor din spaţiul care ne aparţine nouă românilor şi în timpii noştri însumaţi va vulnera însă chiar şi apatic celui care-şi închipuie a le cunoaşte pe toate sau pe care nimic nu pare a-l mai putea scoate din inerţie.

Să vedem câteva paragrafe din carte: „Academia Română - 1927, o şedinţă cu… cântec“. În cadrul acesteia, marele istoric Nicolae Iorga stabilea, printre altele, aportul cumanilor la formarea voievodatului muntean, dacă nu şi contribuţia rasială a acestui ultim sosit în şirul imigrărilor, temă pe care în zilele noastre dl. Neagu Djuvara o propune ca pe o descoperire. Apoi, după o tematică amplă, se studiază „bagheta magică“ a tradiţionalilor fântânari de pe la noi.

Între particular şi general se succed ciudăţenii dintre care unele aparţin categoriei doar la o primă ochire. Vom afla astfel în ce măsură megalitul „Masa lui Vodă“ aflată pe Zboina Verde din munţii Vrancei ar fi servit ca model Mesei Tăcerii, de la Târgu-Jiu (numită în carte şi „Masa Dacilor“), vom studia cele patru fotografii ale lui Mihail (după actele originale) Eminescu într-un album fotografic, printre numeroasele, excelentele ilustraţii ale acestui fel de enciclopedii. Arhitectura unui atât de variat şi, prin natura sa, atât de pestriţ material se supune, totuşi, unui protocol de continuitate - de pildă celor scrise despre cetatea-castel de la Poenari a lui Vlad Ţepeş le urmează „Castelul Dracula“, din parcul Carol I din Bucureşti, o construcţie a anului 1906.

Iar dacă mai tot lectorul ştie câte ceva despre „Căluşari“, nu la fel vor sta lucrurile cu „Catafractarii“, anticii călăreţi în armură, ori cu „Cronica lui Hur“. De la „Curtea Sticlarilor“ la „Crucea Manafului“, de la „Experimentul Philadelphia & Phoenix“, la „Fotografii trucate“ sau investigări dintr-o altă dimensiune, atenţia cititorului nu va fi lăsată să aţipească şi nu numai pentru senzaţionalul textului - care, în fapt e numai sarea din bucate, căci multe din date se constituie în sinteze istorice, cu date până atunci necunoscute - ci şi prin sprinteneala condeiului unui vechi comiliton (când lucram amândoi în redacţia Dreptăţii) pe vremea când Seniorul lumina scena politică a României.

Despre Masonerie s-a scris mult, şi aprofundând cercetarea un cunoscător va remarca numai-decât diferenţa dintre masoneria regulată şi cea iregulată…

Altcum, dacă a existat sau nu o „telegramă a înrobirii“, dacă „tăbliţele de plumb de la Sinaia“ sunt cumva autemice, dacă dacii vorbeau limba romanilor sau, dimpotrivă, romanii pe a dacilor, dacă Octavian Goga avea sau nu dreptate veştejind viaţa politică a Vechiului Regat, în termeni pe care obişnuit îi foloseşte presa de astăzi, dacă oaia este sau nu un animal sfânt, iar în comuna Chiajna un pollergeist (citeşte fantomă urlătoare) şi-ar fi făcut apariţia, în vara anului 1989 rămâne să decidem - care, cum propria-i concepţie despre asemenea ciudăţenii i-o dictează.

Cuprinsul cărţii: „Ciudăţenii din ţara noastră“

  • cIntroducere
  • Primii „dacologi“
    • Lucian din Samosata
    • Alexandru I. Odobescu
    • Doctorul Nicolae Lupu
  • Sorgintea românilor „citită“ printre rânduri
    • O, sancta simplicitas!
    • Densuşianu s-a născut câteva decenii prea devreme
    • Tragedia lui Vasile Pârvan
    • Se spune că poveştile şi jocurile pentru copii vin din „negura timpurilor“
    • Personaje paranormale din basmele românilor
    • Să săpăm ceva mai adânc!
    • Oina, poarca, ţurca ş.a. par jocuri de pregătire paramilitară
    • Basmul „Sarea în bucate“ faţă cu drama „Regele Lear“
    • Cele mai vechi basme româneşti pot arăta sorgintea neamului nostru
  • Probleme de sugestionare şi de prioritate în comunicări
    • Ce spun faptele
    • Ce spun cercetătorii
    • Implicaţii întâlnite la cercurile de studiu şi cercetări ale istoriei vechi
  • Alte probleme de sugestionare prin modele analoage
    • Ce a fost la începuturi: oul sau găina
    • Incertitudinile unei graniţe dintre model şi copie
    • Microliţii par să fie un model analog de inspiraţie
    • Gema din onix de la Potaissa (Turda) poate fi un model pentru „Mioriţa“?
    • Modelul geto-dac al lebedei poate bulversa spaţiul germanic
  • Modele ajunse simboluri pe filiera stră-românilor
    • „Buricul pământului“ de la Voroneţ
    • Tema ovoidului la Brâncuşi
    • „Columna Ceriului“ la români
    • Modele posibile (?) pentru simbolul „Sărutul“
  • Mihail Eminescu faţă cu „Lumea de Dincolo“
    • De mii de ani se aud mereu, mereu murmure ce vin de pe „Cea`Lume“
    • Pluralitatea Lumilor în gândirea unor istorici români ai religiilor
    • Contribuţia poetului Mihail Eminescu la teoria Pluralităţii Lumilor
    • Interferenţe despre Celălalt Tărâm
    • Există, adeseori, coincidenţe sinistre
  • Cine erau, de fapt, consideraţi odinioară Blajini sau Solomonari
    • Mircea Vulcănescu faţă cu Blajinii (abioii)
    • Blajinii şi Solomonarii în literatură
  • Ciudăţenii româneşti, care încă mai aşteaptă răspunsuri
    • O şedinţă cu cântec (!) la Academia Română
    • De când au început strămoşii noştri să scrie?
    • Diferenţe între sihaştri şi călugări
    • Sufletul omului în viziunea valahilor
    • Veriga lipsă din evoluţia umană: Omul-peşte
    • Enigmatice, Popoarele Mării bântuie şi astăzi pe ape
    • Hoinarii Pelasgi, bulversează mereu istoria
    • Simbolul şarpelui Glykon
    • Polindromul sau„răvaşul de figuri“
    • Marele stat major de la Ierusalim
    • Durata memoriei colective
    • Negru Vodă, un personaj învăluit de ciudăţenii şi mister
    • Transhumanţa la valahi
    • Oaia nu-i animal, oaia e sfântă!
    • Body-guard la oi m-aş duce/Da` nu-mi place caşu` dulce
    • „Opincile de fier“ ale valahilor între realitate şi metaforă
    • Un român nemurit în bronz la Budapesta!
    • Lordul Gladstone i-a sprijinit pe „dacologi“ la 1858
    • Înmormântarea unor arhierei de la noi
    • Megaliţii din nordul ţării
    • Despre sexul megaliţilor (!?)
    • O specificaţie necesară pentru ziduri: Murus Dacicus
    • Esenţa formei
    • Mărcile poştale „Cap de Bour“
    • Bariera dintre ştiinţă şi paranormal
  • Cei trei protagonişti ai revoluţiei de la 1784 au fost… patru!
    • Primii locuitori ai Transilvaniei
    • Eroii răsculaţilor de la 1784: Horia, Cloşca şi Crişan
    • Ciudatul: „Al patrulea căpitan“
  • Poarta Şchee de la Troia, Şcheii Braşovului, Romanului ori Sucevei
    • Porţile Şchee de la Troia
    • Şcheii Braşovului
    • Şcheia Romanului
    • Coborând în timp
    • Şcheia Sucevei
    • Apoteoza lui Homer
    • Încercarea unei biografii pentru Homer
    • Căderea Troiei
  • Simboluri şi amintiri presărate prin mişcările extremiste
    • Simboluri ale iniţierilor paramilitare
    • Crucea faţă cu simbolistica la români
    • În luptă cu monumentele, sau despre cretinismul comuniştilor
    • Minciuna stă cu preşedintele la masă
    • Marile mişcări sociale de la Roman
  • Nu toţi au acceptat comunismul!
    • Serialul: „Mişcarea Română de Rezistenţă“
    • Marea răscoală ţărănească a anului 1949 din satul Butea (jud. Roman)
    • Foarte mulţi dintre români nu au acceptat bolşevismul
    • De la birourile de Siguranţă ale Poliţiei la Securitate & SRI
    • Singura bilă albă a Securităţii: „Reţeaua Caraman“
    • Să iertăm, dar să nu uităm
  • Cărţi de acelaşi autor