0 titluri

Tel: 0722.940.581

  1. Acasă
  2. Cărți: Enigme-Conspirații
  3. Ciudățenii din țara noastră
Carte

Ciudățenii din țara noastră

Ciudățenii din țara noastră. Editura Blasco
Cumpăr
Autor(i): Silviu N. Dragomir
Editura: Blasco
Colecţia: Misterele Universului
Anul apariţiei: 2016
Pagini: 262 (13x20 cm)
Preţ: 20,00 Lei
Disponibilitate: în 7-14 zile

Ideea de a alcătui un fel de enciclopedie a ciudățeniilor de pe meleagurile noastre era fatal să se strecoare și să domine în subconștientul acelui scormonitor spirit ce se mai dedicase misterelor care ne înconjoară, tainelor, controverselor sau incursiunilor în paranormal, în ceasuri când lăsa deoparte studiul unor materii din domeniul clarei realități.

O istorie a ciudățeniilor din spațiul care ne aparține nouă românilor și în timpii noștri însumați va vulnera însă chiar și apatic celui care-și închipuie a le cunoaște pe toate sau pe care nimic nu pare a-l mai putea scoate din inerție.

Să vedem câteva paragrafe din carte: „Academia Română - 1927, o ședință cu… cântec“. În cadrul acesteia, marele istoric Nicolae Iorga stabilea, printre altele, aportul cumanilor la formarea voievodatului muntean, dacă nu și contribuția rasială a acestui ultim sosit în șirul imigrărilor, temă pe care în zilele noastre dl. Neagu Djuvara o propune ca pe o descoperire. Apoi, după o tematică amplă, se studiază „bagheta magică“ a tradiționalilor fântânari de pe la noi.

Între particular și general se succed ciudățenii dintre care unele aparțin categoriei doar la o primă ochire. Vom afla astfel în ce măsură megalitul „Masa lui Vodă“ aflată pe Zboina Verde din munții Vrancei ar fi servit ca model Mesei Tăcerii, de la Târgu-Jiu (numită în carte și „Masa Dacilor“), vom studia cele patru fotografii ale lui Mihail (după actele originale) Eminescu într-un album fotografic, printre numeroasele, excelentele ilustrații ale acestui fel de enciclopedii. Arhitectura unui atât de variat și, prin natura sa, atât de pestriț material se supune, totuși, unui protocol de continuitate - de pildă celor scrise despre cetatea-castel de la Poenari a lui Vlad Țepeș le urmează „Castelul Dracula“, din parcul Carol I din București, o construcție a anului 1906.

Iar dacă mai tot lectorul știe câte ceva despre „Călușari“, nu la fel vor sta lucrurile cu „Catafractarii“, anticii călăreți în armură, ori cu „Cronica lui Hur“. De la „Curtea Sticlarilor“ la „Crucea Manafului“, de la „Experimentul Philadelphia & Phoenix“, la „Fotografii trucate“ sau investigări dintr-o altă dimensiune, atenția cititorului nu va fi lăsată să ațipească și nu numai pentru senzaționalul textului - care, în fapt e numai sarea din bucate, căci multe din date se constituie în sinteze istorice, cu date până atunci necunoscute - ci și prin sprinteneala condeiului unui vechi comiliton (când lucram amândoi în redacția Dreptății) pe vremea când Seniorul lumina scena politică a României.

Despre Masonerie s-a scris mult, și aprofundând cercetarea un cunoscător va remarca numai-decât diferența dintre masoneria regulată și cea iregulată…

Altcum, dacă a existat sau nu o „telegramă a înrobirii“, dacă „tăblițele de plumb de la Sinaia“ sunt cumva autemice, dacă dacii vorbeau limba romanilor sau, dimpotrivă, romanii pe a dacilor, dacă Octavian Goga avea sau nu dreptate veștejind viața politică a Vechiului Regat, în termeni pe care obișnuit îi folosește presa de astăzi, dacă oaia este sau nu un animal sfânt, iar în comuna Chiajna un pollergeist (citește fantomă urlătoare) și-ar fi făcut apariția, în vara anului 1989 rămâne să decidem - care, cum propria-i concepție despre asemenea ciudățenii i-o dictează.

Cuprinsul cărţii: „Ciudățenii din țara noastră“

  • cIntroducere
  • Primii „dacologi“
    • Lucian din Samosata
    • Alexandru I. Odobescu
    • Doctorul Nicolae Lupu
  • Sorgintea românilor „citită“ printre rânduri
    • O, sancta simplicitas!
    • Densușianu s-a născut câteva decenii prea devreme
    • Tragedia lui Vasile Pârvan
    • Se spune că poveștile și jocurile pentru copii vin din „negura timpurilor“
    • Personaje paranormale din basmele românilor
    • Să săpăm ceva mai adânc!
    • Oina, poarca, țurca ș.a. par jocuri de pregătire paramilitară
    • Basmul „Sarea în bucate“ față cu drama „Regele Lear“
    • Cele mai vechi basme românești pot arăta sorgintea neamului nostru
  • Probleme de sugestionare și de prioritate în comunicări
    • Ce spun faptele
    • Ce spun cercetătorii
    • Implicații întâlnite la cercurile de studiu și cercetări ale istoriei vechi
  • Alte probleme de sugestionare prin modele analoage
    • Ce a fost la începuturi: oul sau găina
    • Incertitudinile unei granițe dintre model și copie
    • Microliții par să fie un model analog de inspirație
    • Gema din onix de la Potaissa (Turda) poate fi un model pentru „Miorița“?
    • Modelul geto-dac al lebedei poate bulversa spațiul germanic
  • Modele ajunse simboluri pe filiera stră-românilor
    • „Buricul pământului“ de la Voroneț
    • Tema ovoidului la Brâncuși
    • „Columna Ceriului“ la români
    • Modele posibile (?) pentru simbolul „Sărutul“
  • Mihail Eminescu față cu „Lumea de Dincolo“
    • De mii de ani se aud mereu, mereu murmure ce vin de pe „Cea’Lume“
    • Pluralitatea Lumilor în gândirea unor istorici români ai religiilor
    • Contribuția poetului Mihail Eminescu la teoria Pluralității Lumilor
    • Interferențe despre Celălalt Tărâm
    • Există, adeseori, coincidențe sinistre
  • Cine erau, de fapt, considerați odinioară Blajini sau Solomonari
    • Mircea Vulcănescu față cu Blajinii (abioii)
    • Blajinii și Solomonarii în literatură
  • Ciudățenii românești, care încă mai așteaptă răspunsuri
    • O ședință cu cântec (!) la Academia Română
    • De când au început strămoșii noștri să scrie?
    • Diferențe între sihaștri și călugări
    • Sufletul omului în viziunea valahilor
    • Veriga lipsă din evoluția umană: Omul-pește
    • Enigmatice, Popoarele Mării bântuie și astăzi pe ape
    • Hoinarii Pelasgi, bulversează mereu istoria
    • Simbolul șarpelui Glykon
    • Polindromul sau„răvașul de figuri“
    • Marele stat major de la Ierusalim
    • Durata memoriei colective
    • Negru Vodă, un personaj învăluit de ciudățenii și mister
    • Transhumanța la valahi
    • Oaia nu-i animal, oaia e sfântă!
    • Body-guard la oi m-aș duce/Da’ nu-mi place cașu’ dulce
    • „Opincile de fier“ ale valahilor între realitate și metaforă
    • Un român nemurit în bronz la Budapesta!
    • Lordul Gladstone i-a sprijinit pe „dacologi“ la 1858
    • Înmormântarea unor arhierei de la noi
    • Megaliții din nordul țării
    • Despre sexul megaliților (!?)
    • O specificație necesară pentru ziduri: Murus Dacicus
    • Esența formei
    • Mărcile poștale „Cap de Bour“
    • Bariera dintre știință și paranormal
  • Cei trei protagoniști ai revoluției de la 1784 au fost… patru!
    • Primii locuitori ai Transilvaniei
    • Eroii răsculaților de la 1784: Horia, Cloșca și Crișan
    • Ciudatul: „Al patrulea căpitan“
  • Poarta Șchee de la Troia, Șcheii Brașovului, Romanului ori Sucevei
    • Porțile Șchee de la Troia
    • Șcheii Brașovului
    • Șcheia Romanului
    • Coborând în timp
    • Șcheia Sucevei
    • Apoteoza lui Homer
    • Încercarea unei biografii pentru Homer
    • Căderea Troiei
  • Simboluri și amintiri presărate prin mișcările extremiste
    • Simboluri ale inițierilor paramilitare
    • Crucea față cu simbolistica la români
    • În luptă cu monumentele, sau despre cretinismul comuniștilor
    • Minciuna stă cu președintele la masă
    • Marile mișcări sociale de la Roman
  • Nu toți au acceptat comunismul!
    • Serialul: „Mișcarea Română de Rezistență“
    • Marea răscoală țărănească a anului 1949 din satul Butea (jud. Roman)
    • Foarte mulți dintre români nu au acceptat bolșevismul
    • De la birourile de Siguranță ale Poliției la Securitate & SRI
    • Singura bilă albă a Securității: „Rețeaua Caraman“
    • Să iertăm, dar să nu uităm
  • Cărți de același autor