0 titluri

Tel: 0722.940.581

  1. Acasă
  2. Cărţi: Istorie
  3. De la Antichitate la Renaştere
Carte

De la Antichitate la Renaştere

De la Antichitate la Renaştere. Editura
CumpărDetalii carte

Cultură şi civilizaţie europeană

Autor(i): Adrian Claudiu Stoica
Editura: Cetatea de Scaun
Anul apariţiei: 2013
Pagini: 260 (17x24 cm)
Preţ: 32,00 Lei
Disponibilitate: în 7-14 zile

Moştenirea trecutului a definit şi îmbogăţit Europa, în unitatea şi diversitatea sa. În context, poate fi formulată o întrebare legitimă: există o cultură europeană deasupra particularităţilor culturale locale?

Este neîndoios că discuţia rămâne deschisă şi se vor găsi partizani ai ideii şi contestatari. Diversitatea culturală a Europei reprezintă bogăţia şi slăbiciunea sa, dar a face apel la noţiunea de cultură europeană, raportat la alte arii culturale, constituie „un factor de legitimare a construcţiei europene“.

Lumea antică greacă a oferit Europei primul model de civilizaţie… Nu trebuie să uităm însă că civilizaţia greacă se sprijină pe influenţele primite de la orientali şi pre-eleni. S-a vorbit despre un „miracol grec“, însă grecii înşişi au deţinut un rol de „releu“ între marile civilizaţii ale Orientului şi Roma, care le-a dus mai departe, către Evul Mediu şi epoca modernă. Pe de altă parte însă, influenţele orientale îşi fac simţită prezenţa în perioada de constituire a culturii şi civilizaţiei greceşti, dar realizările ulterioare ale lumii elene vor fi unice, originale.

…Grecii au manifestat o preocupare constantă pentru căutarea celui mai bun regim politic, pentru aflarea adevărului şi desăvârşirea omului. Au iniţiat ştiinţa raţională şi filosofia. Gândirea filosofică greacă a găsit în ordine şi măsură principiile ideale ale organizării lumii.

Aristotel afirma, pe bună dreptate, că dacă grecii ar deţine o constituţie unică ar fi capabili să guverneze lumea. Elevul său, Alexandru, şi-a propus să conducă întreaga lume, dar prin forţa armelor. Meritul lui Alexandru a fost însă acela de a demara realizarea unei fuziuni între cultura greacă şi cea orientală. Pentru el, care nu gândea în termeni de cetate, distincţia dintre grec şi barbar era irelevantă. Totuşi, nu a dispus de timpul necesar pentru a crea o structură administrativă pe care să se ridice, să se sprijine, imperiul său. Această structură va fi construită de Roma, moştenitoarea elenismului.

Cuprinsul cărţii: „De la Antichitate la Renaştere“

  • INTRODUCERE
  • CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE - SEMNIFICAŢII CONCEPTUALE
  • ANTICHITATEA GREACĂ
    • Civilizaţiile cretană şi miceniană
    • Epoca obscură
    • Epoca arhaică
    • Perioada clasică
    • Paralelă între democraţia antică şi democraţia modernă
    • Religia greacă
    • Epoca elenistică
    • Grecii şi ideea de Europa
    • Moştenirea greacă
  • ROMA ANTICĂ
    • Întemeierea Romei
    • Roma regală
    • Republica romana
      • Instituţiile politice ale Romei republicane
      • Consecinţe spirituale şi culturale ale elenizării artei şi religiei
    • Perioada Imperiului (27 î.Hr. – 476 d.Hr.)
      • Civilizaţie şi cultură în epoca imperială
      • Afirmarea creştinismului
      • Sfârşitul Imperiului în Europa de Vest
    • Contribuţii ale Romei la evoluţia culturii şi civilizaţiei europene
  • IMPERIUL BIZANTIN
    • Periodizarea istoriei bizantine
    • Politica, economia şi societatea în Imperiul Bizantin
    • Religia în Bizanţ
    • Renaşterea Paleologilor (secolul al XIV-lea)
    • Elemente ale moştenirii bizantine
    • Cucerirea Constantinopolului (29 mai 1453)
    • Influenţe bizantine în spaţiul Europei Sud-Estice şi Răsăritene
  • EUROPA DE VEST ÎN EVUL MEDIU
    • Elemente de cronologie
    • Creştinismul la începutul Evului Mediu
    • De la marile migraţii la statul lui Carol cel Mare
    • Cultura medievală şi doctrina Bisericii Renaşterea carolingiană
    • Biserica şi Statul în secolele X – XV
    • Progrese economice şi culturale (secolele XI – XIV)
      • Renaşterea culturală din secolele XI – XIII
      • Oraşul medieval
      • Arhitectura şi artele plastice
    • Confruntarea cu Islamul Epopeea cruciadelor
    • Europa Occidentală în timpul „crizei secolului al XIV-lea“ (1300-1450)
    • Tranziţia către modernitate: Renaşterea şi Umanismul (secolele XIV – XVI)
      • Cronologia şi difuzarea Renaşterii
      • Contrastele Renaşterii: între inovaţie şi obscurantism
      • Umanismul
      • Iniţierea marilor descoperiri geografice
  • CONCLUZII
  • Listă figuri
  • Indice
  • REFERINŢE BIBLIOGRAFICE