Tot ceea ce există e viu, inclusiv planetele, stelele și galaxiile. Fiecare nivel al Universului, de la cel cuantic la cel galactic, are o structură energetică ascunsă, al cărui motor e pulsul cosmic, ce ne influențează direct liberul arbitru. Potrivit Legii lui Unu, pulsul inimii noastre fizice este oglinda holografică a acestei realități mai mari care ne înconjoară de pretutindeni. Pe măsură ce planeta noastră trece prin diferite regiuni energetice, noi experimentăm influențe diferite. Gândurile pe care le emitem și acțiunile pe care le întreprindem sunt ghidate de această arhitectură ascunsă a timpului. Sincronicitatea devine astfel o știință, ieșind din domeniul subiectivismului.