Cărți: Istorie (pag. 2)

Analiza principalului echipament lexical al creștinismului românesc e pur și simplu năucitoare. Cuvinte care păreau a purcede din greacă, latină sau slavă se dovedesc, la ieșirea din laboratorul lui Costi, niște superbe și inteligente alcătuiri românești, dovedindu-se cu vârf și îndesat falsurile grosolane făcute de-a lungul istoriei limbii noastre.

„Fondul lexical principal al limbii române“ este cartea de lingvistică cea mai așteptată de către români pentru că face lumină în lingvistica națională.

Cartea lui Branislav Stefanoski oferă accesul la un tezaur concret de informații istorice necunoscute până acum în istoriografia română (Izvoare vechi și cercetări noi, Inscripțiile de la Sinaia, Despre rădăcinile creștinismului) și care, aceasta contează cel mai mult, sunt concordante cu izvoarele indirecte conținute în scrierile istoricilor antici, validate astfel după două milenii.

Aceasta este cea mai bună carte privind istoria românilor și formarea națiunilor europene scrisă în anul 551 d.Hr. și singurul izvor istoric direct, din mileniul 1.

Cel ce vrea să afle istoria Daciei din surse directe, adică din cronici contemporane evenimentelor sau apropiate ca timp, are parte de niște surprize. Prima ar fi aceea că despre Dacia și despre daci au scris nume ilustre, fie istorici, fie împărați sau cei din anturajul lor, ceea ce înseamnă că Dacia era un subiect demn de interes în acea vreme pentru contemporani.

Carlo Troya demontează cea mai mare eroare a istoriei antice datorată lui Tacit și lui Pliniu cel Tânăr, aceea ca goții, prin cele două ramuri, ostrogoții și vizigoții ar fi fost triburi germanice. Aceasta eroare a viciat atât istoria popoarelor europene, cât și istoria arhitecturii europene.

Am fost surprins să constat, citind cartea lui Nicolò Zeno, publicată în anul 1557, câte asemănări istorice există în ceea ce privește istoria geților, cu ceea ce a scris după trei sute de ani un alt italian, istoricul Carlo Troya.

Din capul locului, autorul ne surprinde cu trei afirmații care ne obligă la o atenție permanentă pe toată durata lecturii, dar și la precizări absolut necesare din punct de vedere istoric:

Din punct de vedere istoric, aceasta năruie mitul apartenenței grecești a operei homerice, iar sub aspect lingvistic demonstrează anterioritatea limbilor trunchiului geto-pelasgic față de limba latină.

Acum în România există circa 200 de cadrane solare – în județul Cluj sunt aproximativ 20. Urmărind firul istoriei, acest scurt ghid color îndeamnă la descoperirea principalelor cadrane solare din județ cu ajutorul codurilor QR.

Acesta este primul catalog fotografic color al ceasurilor solare din spațiul transilvan. Peste 100 de exemplare identificate la nivel de adresă și coordonate GPS.