Etnosofia
Editura: Eikon
Colecţia: Etno
Anul apariţiei: 2013
Pagini: 284 (14x20 cm)
Preţ: 29,00 Lei
Disponibilitate: STOC EPUIZAT!
Nu ştim dacă şi când mai primim această carte.
Etnosofia vine să întregească imaginea modernizată a științelor etnologice și antropologice. Rareori o s-o găsim menționată în dicționare, pentru că abia își caută certificatul de naștere și identitatea.
Constantin Noica îi schița profilul în „Rostirea filosofică românească“, punând accent pe dialectica saussuriană dintre limbă și gândire ca instrumente tehnice de situare a individului în ființă și în umanitate; Ernest Bernea descoperea în convorbirile cu sătenii analfabeți, dar „luminați“, forme de judecată originale, consacrate categoriilor abstracte de timp, de spațiu și de cauzalitate, acelea care jalonează comportamentul, de lungă ori de scurtă durată, al unei întregi colectivități tradiționale, temeinic maturizate prin experiență de viață, întărite prin meditație.
Existența nu curge la întâmplare, haotic, indiferent de bogăția și de tensiunea evenimentelor, ci după forme constituite și predictabile („analitice“ și „sintetice“, ar spune Imanuel Kant), care dau sens, orizont și ritmică întregului cunoașterii.
Predomină aspectul „analitic“, întrucât schemele gândirii se formează prin exercițiul îndelung al vieții de zi cu zi. Sinteticul se află în relație cu exersarea analiticului și generalizarea prudentă, așa cum autonomia esteticului decurge din detașarea lentă față de statismul utilitarismului.
Când țăranul spune: „Greu la deal cu boii mici“, el dă dovadă de gțndire analitică și obiectuală, în măsura în care are în vedere un caz aflat sub directă observație. Nimeni nu poate afirma că lucrurile stau altfel. Dar când generalizează, adică se referă la orice tip de lentoare, în vorbire, de pildă, sentința paremiologică citată angajează o sferă mai largă a cunoașterii.