Regenerarea fertilității solului

Metode fizico-chimice de analiză. Metode mecanice, chimice și biologice pentru refacerea vitalității solului

Autor(i): Dietmar Naser
Editura: MAST
Colecţia: Agro-zoo
Anul apariţiei: 2022
Pagini: 187 (14x21 cm)
ISBN:9786066491495
Preţ: 30,00 Lei
Disponibilitate: în stoc

Agricultura regenerativă este agricultura revitalizantă pentru sol

Revitalizarea solului – nu asta face agricultura dintotdeauna?

În cadrul acestor metode de regenerare, plantele și viețuitoarele din sol sunt concepute ca un sistem metabolic comun.

Plantele fac totul mai bine dacă microbii din solul de la rădăcini le ajută: absorb apa și substanțele nutritive, permit obținerea unor recolte bune și se apără de boli, dăunători și buruieni. Solul se erodează mai puțin și formează humus.

Dacă vă evaluați munca zilnică după efectul ei asupra vieții din sol și metabolismul culturilor dumneavoastră, veți începe să lucrați regenerativ.

Astfel se vor ameliora:

• Capacitatea de retenție a apei
• Absorbția substanțelor nutritive
• Capacitatea de prelucrare a solului
• Infestarea solurilor cu buruieni și boli

Începeți acum cultivarea cu succes a solului după sistemul agriculturii regenerative.

Nu reușești să aduci o schimbare luptând cu realitatea existentă. Pentru a schimba ceva construiește un model nou care să-l facă pe cel vechi să pară depășit.

La baza agriculturii regenerative, utilă, mai ales, pentru sol, stă observarea atentă a revendicărilor solului și ale plantelor care cresc pe el.

Plantele, solul și organismele care trăiesc în sol sunt strâns legate unele de altele.

Cu cât are loc un schimb mai bun și mai activ între plante și microfauna din sol, cu atât culturile sunt mai pline de viață, mai sănătoase și mai profitabile. Această colaborare, pe care am putea chiar s-o numim un metabolism comun, reprezintă energia pentru revitalizarea solului, formarea humusului și baza pentru o calitate din ce în ce mai mare a recoltei în cazul recoltelor stabile.

Agricultura regenerativă, revigorantă pentru sol, se bazează pe următoarele principii:

1. Îngrășarea revitalizantă a solului, în care gunoiul de grajd are un rol important
2. Afânarea solului în adâncime și fixarea sa cu rădăcinile plantelor.
3. Optimizarea vieții solului prin diverse mijloace de fertilizare verde și culturi de acoperire
4. Stratul superior al solului este revitalizat printr-o arătură ușoară de suprafață
5. Revigorarea culturilor dacă stresul abiotic duce la scăderea recoltei

Viața solului este cea mai activă în zona rădăcinilor plantelor, mai ales în jurul rădăcinilor fine unde are loc absorbția apei și a substanțelor nutritive. În jurul rădăcinilor fine se formează flora microbiană și microfauna, pentru că acestea secretă, printre altele, substanțe cu care se hrănesc microorganismele. Flora microbiană și microfauna descompun substanțele organice și le fac astfel accesibile pentru plante.

Viața solului începe deci cu plantele pe care le crește. Solurile neacoperite de vegetație își pierd microfauna. De aceea disponibilitatea substanțelor nutritive scade pentru plantele de cultură și crește pentru buruieni. Pe deasupra, nu mai au loc procesele foarte importante de regenerare a solului care depind de activitatea biologică (de ex. formarea granulației, formarea porilor fini).

Trăsăturile unui sol sănătos, viabil, sunt ușor de identificat de către agricultori, și anume în funcție de:

• volumul recoltei și manifestarea calității
• capacitatea solului de a ține la distanță bolile și buruienile
• eficiența irigării și reziliența împotriva schimbărilor climatice (de ex. seceta)
• stabilitatea împotriva eroziunii datorate apei sau vântului
• reducerea spălării substanțelor nutritive și a solului fin
• facilitatea lucrării solului și erodarea lentă a pietrelor
• eficiența substanțelor nutritive la fertilizare

Am învățat cu toții că acestea sunt rezultatul unor factori precum trăsăturile zonei de care se dispune, vremea sezonieră, folosirea tehnologiei agricole și a echipamentului disponibil precum și speciile cultivate pe un anumit sol. Nu este greșit, dar aceste efecte se bazează și pe activitatea microfaunei.

Solurile care își pierd biocenoza – rădăcinile fine, flora microbiană a rizosferei, microfauna – conduc la:

• recolte fluctuante de o calitate tot mai scăzută
• o sensibilitate din ce în ce mai mare la boli și răspândirea buruienilor
• efecte drastice ale schimbării climatice: tot mai multă ariditate, dar și o umiditate exagerată în timpul precipitațiilor precum și eroziuni puternice și neașteptate
• o tot mai mare nevoie de forță mecanică de tracțiune pentru aceleași suprafețe lucrate (și mai multă piatră!)
• absența rezultatelor în cazul fertilizării intensive

Dacă vă confruntați cu aceste probleme, integrarea treptată a agriculturii regenerative, revigorante pentru sol în metodele dumneavoastră de cultivare poate fi o opțiune bună.

Cuprinsul cărţii: „Regenerarea fertilității solului“

• Prefață la a doua ediție
• De unde începem?
  • Evaluarea calității solului cu sapa și sonda
  • Analiza solului
  • Fertilizarea revitalizantă a solului
• Afânarea solului – stratul revitalizabil al solului
  • Tasarea solului în adâncime – activă și pasivă
  • Tehnologia
  • Formarea legăturilor biologice între substanțele nutritive din sol
  • Când să afânăm solul?
• Stimularea faunei solului cu îngrășăminte verzi
  • Culturi de acoperire
  • Culturi intermediare de vară și culturi intermediare verzi de iarnă
  • Culturi intercalate
• Descompunerea de suprafață: hrăniți-vă microfauna din sol
  • Tehnica corectă de încorporare a plantelor verzi în sol
  • Dirijarea descompunerii cu ajutorul extractelor vegetale
  • Controlarea efectului de descompunere
  • Etape ale arăturilor la suprafață
  • Succesiunea tehnicilor de prelucrare a solului
• Folosirea extractelor vegetale
  • Producerea de extracte vegetale pe cont propriu
  • Fermentarea gunoiului de grajd
  • Extracte vegetale în completarea compostului lichid
  • Digresiune – evitarea putrefacției în sol
• Revitalizarea culturilor cu compost lichid
  • Stresul abiotic, un factor de frânare a profitului subapreciat
  • Ameliorarea capacității de fotosinteză
  • Stimulentul creșterii: compost lichid dinamizat
  • Suplimente minerale în compostul lichid
  • Vitalizarea culturilor poate înlătura buruienile
• Reexaminarea metodelor folosite
  • Măsurarea activității de fotosinteză în frunze
  • Măsurarea absorbției substanțelor nutritive și a rezistenței împotriva bolilor
  • Măsurarea reacțiilor biocenozei la stropirea frunzelor cu substanțe revitalizante
  • Analiza plantelor
  • Măsurarea temperaturii cu infraroșu
• Cohabitarea plantelor și a faunei din sol
  • Hrănirea plantelor-hrănirea solului
  • Căi de absorbție a substanțelor nutritive de către plante
  • Plantele și microbii din sol construiesc rețeaua de hrănire a solului
  • Cele patru niveluri ale sănătății plantelor
  • Procesele formatoare de humus
• Cei 7 pași ai tranziției la agricultura regenerativă
• Greșeli frecvente în primele etape ale agriculturii regenerative
  • Culturile mixte
  • Culturile furajere și pășunile
  • Legumele de câmp și legumele în cultură protejată
• Explicarea termenilor de specialitate
• Determinarea calității solului
• Valori comparative pentru analiza plantelor