0 titluri

Tel: 0722.940.581

  1. Acasă
  2. Cărţi: Educaţie
  3. Gramatica explicativă a limbii române. Vol. 1
Carte

Gramatica explicativă a limbii române. Vol. 1

Gramatica explicativă a limbii române. Vol. 1. Editura Şcoala Ardeleană
CumpărDetalii carte

Vocabular, ortografie, ortoepie, punctuaţie

Autor(i): Mircea Bertea
Editura: Şcoala Ardeleană
Anul apariţiei: 2015
Pagini: 182 (14x20 cm)
Preţ: 17,34 Lei
Disponibilitate: în stoc

A se vedea şi volumul 2 al acestei cărţi „Gramatica explicativă a limbii române - Morfosintaxa“.

În 1982, prezentând Gramatica de bază a limbii române, academicianul Ion Coteanu invoca gramatica din mintea fiecărui om.

O gramatică mentală ce devenea operaţională prin declanşarea unui complex proces de conştientizare şi recunoaştere a capacităţii funcţionale a comunicării de orice tip.

În acelaşi context, definirea regulii gramaticale se consuma logic, în structura unei formule de tipul dacă… atunci.

O asemenea formulă, din sfera logicii matematice, poate constitui principiul fundamental al elaborării unei gramatici didactice a limbii române. În fapt, ce este o gramatică didactică, dacă nu o gramatică de bază cu finalităţi didactice? Am putea spune astfel că obiectivul major al unei gramatici didactice este acela de a te învăţa cum să faci cu ce ştii să faci.

Am parcurs tot acest excurs pentru a încerca o prezentare esenţială a lucrării de faţă, elaborată pe principii şi din raţiuni didactice de profesorul dr. Mircea Bertea de la Colegiul Naţional Pedagogic „Gheorghe Lazăr“ din Cluj-Napoca.

Deşi, după apariţia noii „Gramatici“ a Academiei (2005) şi, în 2010, a „Gramaticii de bază a limbii române“ (cu un Caiet de exerciţii), spaţiul funcţional al gramaticilor clasice a devenit, prin consecinţă, uşor recesiv, apariţia acestei gramatici este nu numai de apreciat, ci şi realmente necesară unui demers didactic adecvat.

Destinată în principal elevilor şi profesorilor din liceele pedagogice, „Gramatica explicativă a limbii române“ este un document-resursă pentru oricine este interesat de studiul limbii române, fie din perspectiva predării, fie din perspectiva învăţării.

Prezentul volum este parte integrantă a unei noi ediţii a lucrării „Gramatica explicativă a limbii române“, aflată acum la a cincea ediţie.

Este vorba de o ediţie îmbunătăţită şi revizuită, structurată de această dată în două volume ce integrează gramatica propriu-zisă (morfosintaxa), vocabularul, fonetica, ortografia, ortoepia, punctuaţia, adăugând şi sarcini de muncă independentă prin exerciţiile rezolvate şi prin exerciţiile propuse spre rezolvare la sfârşit de fiecare volum.

Nu intenţionăm să analizăm starea limbii române în şcoală şi în societatea românească, dar ţinem să subliniem convingerea fermă că, în ciuda integrării europene şi a globalizării accentuate a lumii contemporane, limba va continua să rămână o coordonată fundamentală a fiinţei naţionale, reamintind că noi avem două patrii coincidente: „o dată este patria de pământ şi de piatră şi încă o dată este numele patriei de pământ şi de piatră. Numele patriei este tot patrie. O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea“ [1].

Adăugăm convingerea că toate acestea trebuie învăţate. Fără Şcoală, fără Profesori şi Elevi, fără Părinţi-Parteneri ai Şcolii, fără asumarea Datoriei[2] teribile ce vine de la cei care au întemeiat această Patrie a Limbii Române, cuvintele şi‑ar rătăci potecile şi s‑ar pierde în uitare.

De aceea, la ceasul care ne este dat să stăm de veghe ca lumina limbii noastre să nu poată fi stinsă „cu toate apele mării“, punem la dispoziţia elevilor şi a profesorilor din învăţământul preuniversitar o gramatică practică, explicativă şi explicată a limbii române, în care noţiunile de morfologie şi sintaxă sunt permanent corelate cu noţiunile de vocabular, de ortografie, de ortoepie şi de punctuaţie.

Nu este vorba însă de o gramatică practică a limbii, de genul celei publicate în 2010 de către cercetătorii Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti“ al Academiei Române, sub coordonarea Gabrielei Pană Dindelegan[3], din cel puţin două motive fundamentale:

Limba română se predă încă şi se evaluează în totalitate în învăţământul preuniversitar pe baza noţiunilor şi algoritmilor din Gramatica Academiei[4], publicată în a doua jumătate a secolului trecut sub coordonarea academicianului Alexandru Graur, a Mioarei Avram şi a Laurei Vasiliu.

Aşa cum se prezintă gramatica limbii române în noua sa abordare din 2005 şi 2008[5] a Academiei Române, ea este total inaccesibilă elevilor ciclului primar şi gimnazial şi încă insuficient studiată şi cunoscută şi, prin urmare, neaplicată de către profesorii din preuniversitar şi de către cea mai mare parte a profesorilor de la facultăţile de profil din ţară.

Dificultatea receptării şi aplicării didactice a inovaţiilor din noua Gramatică a Academiei nu constă, în principal, în renunţarea la clasele lexico-gramaticale de tip articol sau numeral, ci, mai ales în terminologia dificilă şi greoaie a gramaticalizării sintetice a claselor de flexiune şi în conceptele sintactice de bază utilizate, precum cuvântul ca unitate de bază a sintaxei, valenţa, grupul sintactic ca proiecţie a unui cap lexical/centru de grup, realizată pe baza actuali-zării disponibilităţilor combinatorii ale centrului.

Se adaugă noţiunile/terminologia funcţională de: beneficiar, temă, pacient, experimentator, complementizator, complemente şi adjuncţi, fiind inclus în rândul complementelor şi subiectul, ca tip de complement „privilegiat“ şi „special“ al verbului.

S-a renunţat la funcţia de atribut, cu extinderea funcţiilor specifice grupurilor nominale prototipice: determinant, modificator, cuantificator, posesor, aducându-i-se şi predicatului modificări im-portante de interpretare, astfel că o propoziţie simplă (în sensul şi în interpretarea gramaticii tradiţionale) precum:

Calul fuge. (Sb + Pv) devine [GV[GN Calul]S fuge centru]

Este evident că va trebui să mai fugă bietul cal mult şi bine până ce tipul acesta de gramatică va deveni familiar elevului român din preuniversitar!

Tocmai de aceea, vă propunem acum o gramatică explicată şi explicativă a limbii române, o didactică a gramaticii tradiţionale, care, pe lângă avantajul de‑a avea adunate şi sistematizate în două volume de dimensiuni accesibile cele mai importante cunoştinţe de limbă, vă va ajuta să înţelegeţi mai bine categoriile gramaticale ale substantivelor, declinarea formelor multiple ale pronumelui şi adjectivelor pronominale, conjugarea verbului, sintaxa propoziţiei şi a frazei etc., vă va învăţa să folosiţi în cunoştinţă de cauză şi în mod corect semnele de ortografie sau de punctuaţie, să înţelegeţi gramatica şi, înţelegând-o, să o îndrăgiţi.

Ne exprimăm speranţa că elevii, utilizând cu seriozitate şi consecvenţă acest breviar normativ de limbă română, vor obţine rezultate mai bune la învăţătură, la examenele naţionale, la olimpiadele şcolare şi la admiterea în învăţământul superior.

Pentru profesori, pe lângă sesizarea şi comentarea unor greşeli care persistă încă în manualele aflate în uzul şcolar, propunem câteva criterii şi forme de valorificare metodologică a predării‑învăţării active şi durabile a vocabularului, a morfologiei şi a sintaxei, a problemelor de fonetică, ortografie, ortoepie şi de punctuaţie, adăugând şi suficiente exerciţii pentru munca în clasă şi de acasă a elevilor.

Note:

[1] N. Stănescu, Respirări, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1982, p. 7.

[2] Majusculele sunt folosite intenţionat şi, sperăm, semnificativ!

[3] Pană Dindelegan, Gabriela (coord.), Gramatica de bază a limbii române, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2010.

[4] Graur, A., M. Avram, L. Vasiliu (coord.), Gramatica limbii române, I-II, ediţia a doua revăzută şi adăugită, Editura Academiei, Bucureşti, 1966.

[5] Guţu, Romalo, Valeria (coord.), Gramatica limbii române, I-II, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005 (tiraj nou, revizuit, 2008).

Prof. dr. Mircea BERTEA

Cuprinsul cărţii: „Gramatica explicativă a limbii române. Vol. 1“

  • Un document-resursă
  • Cuvânt-înainte
  • Lista abrevierilor
  • Vocabularul
    • Vocabularul (lexicul)
      • Cuvântul
      • Structura cuvintelor
      • Familii de cuvinte
    • Structura etimologică a vocabularului limbii române
      • Împrumuturi lexicale vechi
      • Împrumuturi lexicale neologice
      • Vocabularul fundamental. Masa vocabularului
      • Mijloace de îmbogăţire a vocabularului
      • Sensurile cuvintelor (Semantica)
      • Clasificarea cuvintelor după raportul formă-înţeles
      • Povestea vorbelor (Etimoane, semnificaţii iniţiale, dispariţii de cuvinte, schimbări de sens, explicaţii pentru nume comune şi proprii)
    • Ortografie, ortoepie, punctuaţie
    • Din istoria ortografiei româneşti
    • Principiile ortografiei româneşti
    • Semnele ortografice
    • Semnele de punctuaţie
    • Despărţirea cuvintelor în silabe
    • Exerciţii de muncă independentă (vocabular, ortografie, ortoepie, punctuaţie)
      • Vocabularul limbii române
      • Ortografie, ortoepie, punctuaţie
  • Bibliografie selectivă