În apărarea drepturilor femeii
Editura: Herald
Colecţia: Cogito
Anul apariţiei: 2017
Pagini: 288 (14x21 cm)
Preţ: 35,00 Lei
Disponibilitate: în 7-14 zile
Trăind într-o perioadă în care lupta pentru drepturile omului a condus la revoluție în America și în Franța, Mary Wollstonecraft (1759-1797) și-a scris, în 1792, propria declarație a independenței femeii.
Plină de pasiune și directă, „În apărarea drepturilor femeii“ atacă, prin argumente raționale și lucide, perspectiva dominantă la acea vreme cu privire la feminitatea docilă și decorativă, punând în schimb bazele unei emancipări fără precedent: educație egală pentru băieți și fete, eliminarea prejudecăților și definirea femeii prin profesia avută, și nu prin propriul partener.
Autoarea susține că femeia nu este în mod natural inferioară bărbatului, părând să fie astfel doar din lipsa educației. Prin urmare, atât bărbații, cât și femeile ar trebui să fie tratați ca ființe raționale, în condițiile unei ordini sociale bazate la rândul ei pe rațiune.
La vremea publicării sale, „În apărarea drepturilor femeii“ a produs un amestec de admirație și revoltă, însă astăzi este considerată primul mare manifest al drepturilor femeii, transformând-o pe Wollstonecraft în fondatoarea feminismului modern.
Sper ca femeile să mă scuze dacă le tratez ca pe niște ființe raționale, în loc să le admir farmecul fascinant, tratându-le ca și cum ar fi într-o stare de copilărie eternă, incapabile să se bazeze pe ele însele. Doresc, în cel mai sincer mod, să precizez în ce constă adevărata demnitate și fericire a omului – vreau să determin femeile să-și dorească dobândirea de putere fizică, dar și mintală, și să le conving că vorbele dulci, sentimentele delicate, sensibilitatea inimii și gusturile rafinate sunt aproape sinonime cu slăbiciunea, iar acele ființe care transmit doar milă și o iubire de acest fel – care înseamnă același lucru – vor ajunge în curând demne de dispreț.
Întărind și dezvoltând mintea femeii, supunerea oarbă va fi nimicită; însă, cum supunerea oarbă este atât de urmărită de către cei ce dețin puterea, tiranii și libertinii au dreptatea lor când încearcă să mențină femeile în ignoranță, pentru că primii vor doar sclavi, iar ultimii un lucru cu care să se joace.
[Mary Wollstonecraft] s-a străduit să împace integritatea și dorința sexuală, datoriile și nevoile femeii, maternitatea și viața intelectuală, viața casnică și faima.
Astăzi cuvintele lui Mary Wollstonecraft sunt tot atât de valabile – și tot atât de puțin ascultate de decidenții politici – ca atunci când le-a scris, în urmă cu 200 de ani.
Prima pietricică din avalanșa de mai târziu a mișcării pentru drepturile femeilor.
O carte îndrăzneață la vremea sa și care acum este considerată un precursor important al mișcării de emancipare a femeilor.