0 titluri

Tel: 0722.940.581

  1. Acasă
  2. Cărți: Medicină Naturistă
  3. Cărți: Fitoterapie
  4. Cătina albă în fitoterapie
Carte

Cătina albă în fitoterapie

Autor(i): Prof. dr. Bogdan Soltuzu,
Editura: Universitară
Anul apariţiei: 2018
Pagini: 148 (-x- cm)
Preţ: 27,00 Lei
Disponibilitate: în stoc

Prima documentare scrisă cu privire la utilizarea cătinei în fitoterapie apare în textele antice din tratatul clasic de medicină tibetană „Rgyud Bzi“, încă din secolul al VII-lea, unde era cunoscută sub numele de „sfântul fruct din Himalaia“.

Se pare că tibetanii foloseau uleiul de cătină pentru a trata răcelile, anemiile, afecțiunile dermatologice, digestive, respiratorii, pentru mărirea rezistenței la efort fizic și psihic, precum și pentru încetinirea procesului de îmbătrânire. Datorită multiplelor valente terapeutice, uleiul de cătină era considerat un adevărat „dar al zeilor“ sau „aur lichid“.

Interesant este faptul ca uleiul de cătină apare menționat și în medicina ayurvedică, cu o vechime de peste 7.000 de ani, ceea ce ne face să credem că potențialul său terapeutic e posibil să fi fost cunoscut cu mult înainte de secolul VII.

În cele patru volume fundamentale ale medicine tradiționale chineze, apărute în timpul dinastiei Tâng (907 d.Hr.), se recomandă utilizarea cătinei în tratarea afecțiunilor hepatice, digestive, cardiovasculare, ginecologice, a inflamațiilor, abceselor și răcelilor precum și a tumorilor.

În Asia Centrală frunzele de cătină erau folosite cu succes în combaterea afecțiunilor dermatologice și a poliartritei reumatoide. În Tadjikistan se pare că erau folosite chiar și florile acestei plante, din care se prepară un balsam pentru piele.

În Rusia cătină a fost supranumită „Ananas Siberian“ datorită gustului ei acrișor și ușor astringent. Se pare că popoarele slave foloseau uleiul de cătină pentru a trata dermatitele, psoriazisul, tromboza, lupusul eritematos, arsurile și chiar unele afecțiuni oculare cum ar fi conjunctivita.

Datorită proprietăților sale revigorante, cătina era folosită frecvent în perioadele reci, în condițiile aspre ale climatului siberian dovedindu-se foarte utilă și pentru tratarea degerăturilor.

Virtuțile terapeutice ale cătinei au fost valorificate și mai târziu, când a fost utilizată experimental în alimentația cosmonauților sovietici, deoarece s-a constatat că are capacitatea de a proteja organismul de iradierea cosmică.

Reputatele valente regeneratoare ale uleiului de cătină asupra afecțiunilor dermatologice erau bine cunoscute de veacuri de către tibetani și, probabil, acesta era și motivul pentru care pielea lor rămânea sănătoasă și netedă în ciuda vicisitudinilor climei și a trecerii anilor. Folosind uleiul de cătină aceștia combăteau eficient acneea, iritațiile, arsurile, deshidratarea și formarea prematură a ridurilor.

Cu toate că are un potențial terapeutic bine documentat în cele mai vechi tratate de medicină tradițională orientală, proprietățile curative ale cătinei au rămas astăzi, din nefericire, în umbra scepticismului medicinei moderne.

În acest sens am dorit, ca prin lucrarea de față, să aduc o serie de dovezi indubitabile ce confirmă acest potențial fitoterapeutic al cătinei. Grație activității de cercetare a unor specialiști în domeniu și activității de cercetare personală, am reușit să stabilesc o corelație între tradiționalism și modernitate în ceea ce privește cătina în fitoterapie într-un sincronism teoretic, pragmatic și aplicativ pe care aș dori să îl împărtășesc tuturor celor care vor să pășească pe drumul plin de taine al acestui miracol al naturii.

Totodată, având în vedere aceste proprietăți remarcabile ale cătinei, confirmate la ora actuală și printr-o multitudine de studii clinice, aș dori ca această lucrare să fie și o pledoarie pentru introducerea în schemele de tratament a diferitelor forme fitofarmaceutice obținute din cătină pentru un mod de viață mai sănătos.

(Autorul)

Cuprinsul cărţii: „Cătina albă în fitoterapie“

  • Prefață
  • Argument
  • Mitologie, artă și spiritualitate
  • Mituri și legende despre cătină
  • Cătina în artă și spiritualitate
  • Taxonomie, morfo-anatomie și ecologie
    • Încadrare sistematică
    • Morfologie și anatomie
    • Areal de răspândire
    • Ecologie
  • Fitochimie, farmacognozie și fitoterapie
  • Metode de recoltare
  • Analize biochimice
    • Analize biochimice calitative
    • Analize biochimice cantitative
  • Activitate farmaco-toxicologică
    • Farmaco-toxicologie experimentală
    • Acțiune antioxidantă, imunomodulatoare și antitumorală
    • Acțiune hepatoprotectoare
    • Acțiune antistres și adaptogenă
    • Acțiune modulatoare în hipoxia de altitudine
    • Acțiune cardioprotectoare și antiaterogenică
    • Acțiune antivirală și antibacteriană
    • Acțiune radioprotectoare
    • Acțiune regeneratoare asupra pielii
    • Acțiune detoxifiantă
    • Farmaco-toxicologie clinică
      • În boli cardiovasculare
      • În sindromul metabolic
      • În afecțiuni dermato-venerice
      • În arsuri
      • În ulcer gastric și duodenal
      • În gripe și viroze respiratorii
      • În afecțiuni hepatice
      • În cancere
    • Efecte secundare și siguranță
    • Contraindicații
    • Interacțiuni cu medicamente
    • Interacțiuni cu alte plante medicinale și suplimente alimentare
    • Interacțiuni cu alimente
  • Cătina în fitoterapia tradițională și modernă
    • Practici din medicina tradițională orientală
    • Cătina în medicină tradițională tibetană
    • Cătina în medicină tradițională chineză
    • Forme fitofarmaceutice de uz intern
    • Fructe proaspete sau conservate
    • Pulberi
    • Soluții extractive apoase
    • Soluții extractive hidro-alcoolice
    • Soluții extractive glicerino-hidro-alcoolice
    • Soluții extractive hidro-acetice
    • Comprimate
    • Pulberi liofilizate
    • Forme fitofarmaceutice de uz extern
    • Unguente
    • Uleiuri medicinale
    • Cataplasme
    • Fitocosmetice
    • Gastronomie medicinală
    • Preparate culinare
    • Băuturi
    • Rețete tibetane
  • Concluzii
  • Bibliografie