0 titluri

Tel: 0722.940.581

  1. Acasă
  2. Cărţi: Psihologie
  3. Filosofia inconştientului
Carte

Filosofia inconştientului

Filosofia inconştientului. Editura
CumpărDetalii carte

Autor(i): Vasile Dem Zamfirescu
Editura: Trei
Colecţia: Psihologie-Psihoterapie
Anul apariţiei: 2016
Pagini: 582 (13x20 cm)
Preţ: 59,00 Lei
Disponibilitate: în 7-14 zile

Aşa cum filosofia tradiţională s-a străduit să spună totul despre spirit din perspectiva conştientului, filosofia inconştientului abordează spiritul din perspectiva zonelor subliminale ale psihicului, mai superficiale sau mai profunde (inconştient personal, inconştient colectiv).

Două îi sunt ideile structurante: „spiritul este impur“ şi „există spirit inconştient“. Ambele pun în discuţie două dintre axiomele filosofiei tradiţionale, şi anume „spiritul este pur“ şi „conştiinţa este consubstanţială spiritului“.

În măsura în care reconsideră spiritul dintr-o perspectivă unică, demersul meu regăseşte vocaţia sistematică a filosofiei, fără a urmări realizarea ei integrală.

Cititorul se întâlneşte pe parcursul lecturii cu hermeneutica, estetica, filosofia religiei, etica, filosofia ştiinţei – toate regândite din perspectiva inconştientului.

Dacă filosofia este „spirit întors asupra spiritului“ (Constanrin Noica), atunci problema posibilităţii unei filosofii a inconştientului poate fi reformulată în felul următor: se ocupă într-adevăr filosofia inconştientului de spirit?

Dacă un astfel de demers, alimentat, în cazul prezentei cărţi, de psihologiile abisale, ar reduce spiritul la regiunea sufletului, atunci faptul că s‑ar intitula pretenţios „filosofia inconştientului“ nu i-ar schimba natura.

Cu alte cuvinte, există în psihanaliză ca teorie a inconştientului pasaje care pot da seama nepsihologist de spirit, de acel noi din fiecare eu, sau măcar implicaţii care pot fi fructificate din această perspectivă?

În „Orizont şi stil“, prima secţiune a Trilogiei culturii, vom găsi aprecierile definitive ale lui Blaga asupra psihanalizei şi vom putea urmări modul în care filosoful român înţelege să încorporeze în teoria sa asupra culturii elementele din psihanaliză pe care le consideră viabile.

În acelaşi timp însă, Blaga, spirit creator, nu va ezita ca pe canavaua unor idei preluate să brodeze ţesătura originală a „noologiei abisale“, prin care crede pe bună dreptate că aduce o contribuţie la dezvoltarea teoriilor abisale.

Prin această includere a unor idei psihanalitice în edificiul său filosofic, dar mai ales prin dezvoltarea lor creatoare se singularizează cu adevărat Blaga, sub aspectul relaţiilor cu psihanaliza, în cultura română.

Cuprinsul cărţii: „Filosofia inconştientului“

  • Cuvânt-înainte la ediţia a treia
  • Cuvânt-înainte la volumul întâi
  • Cuvânt-înainte la volumul al doilea
  • PRELIMINARII LA O FILOSOFIE A INCONŞTIENTULUI
    • Este posibilă o filosofie a inconştientului?
      • Cultura filosofică a lui Freud
      • Filosofia tradiţională şi perspectiva inconştientului
    • Ideea şi conceptul de inconştient în istoria filosofiei
    • Inconştientul în psihanaliză
      • Factualitatea teoriei freudiene
      • Conţinuturile inconştientului şi structura psihicului. Natură şi cultură în psihanaliză
    • Filosofie şi psihanaliză. Tur de orizont contemporan
      • Psihanaliza — obiect al teoriei şi filosofiei ştiinţei
      • Evidenţierea şi fructificarea implicaţiilor filosofice ale psihanalizei
      • Psihanaliza filosofiei
  • IMPURITATEA SPIRITULUI: PSIHANALIZA CA HERMENEUTICĂ
    • Hermeneutică şi filosofie
    • Hermeneutica psihanalitică şi relaţia spirit suflet
    • Principiile hermeneuticii psihanalitice
    • Spiritul inconştient şi problema psihologismului
    • Actul ratat şi cogito ul cartezian. Problema subiectului
    • Interpretarea visului — paradigmă a hermeneuticii psihanalitice. Dorinţa
    • Hermeneutica simptomului nevrotic. Dorinţa şi legea
      • Complexul Oedip în isterie
      • Sensul fobiei micului Hans
      • Nevroza ca negativ al perversiunii
      • Complexul Oedip în nevroza obsesională
      • Nevroza şi condiţia umană
    • De la psihologia inconştientului la estetică: Witz-ul
      • Plăcerea estetică
    • Estetica psihanalitică: complexul Oedip în literatură
      • Straniul şi complexul Oedip
      • Hamlet şi Oedip
      • De la Fraţii Karamazov la Totem şi tabu
      • Paradigma literară a psihanalizei: Oedip rege
      • Romanul, gen oedipian?
    • De la psihanaliza religiei la religia psihanalitică. Freud şi Jung
      • Nevroză, artă, religie
      • Religie şi dorinţă
      • Elemente religioase în psihanaliză
    • Impuritatea moralei: resentiment şi morală
      • Fenomenologia şi psihologia resentimentului
      • Sociologia resentimentului
      • Valorizarea produselor culturale ale resentimentului
    • Psihanaliza spiritului ştiinţific
      • Inconştientul personal şi ştiinţele naturii
      • Inconştientul colectiv şi ştiinţele naturii
      • Calea spre obiectivitate în ştiinţele omului
    • Hermeneutica psihanalitică — propedeutică la spiritul liber
  • ANTROPOLOGIA PSIHANALITICĂ
    • Psihanaliza ca hedonism
      • Sexualitatea infantilă sau plăcerea ca scop în sine
      • Scurt excurs despre anaclisis
      • Paradigma sexualităţii infantile
      • Mica pubertate
      • Dublul început al vieţii sexuale
      • Dovezi indirecte despre existenţa sexualităţii infantile
      • Este copilul un „pervers polimorf“?
      • Fundamentul biologic al sexualităţii infantile
    • Hedonismul în istoria filosofiei. O parafrază marcusiană
      • Locul psihanalizei
    • Freud — critic al culturii
      • Restrângerea plăcerii sexuale
      • Reprimarea agresivităţii ca sursă de neplăcere
      • Critică şi conformism
      • Este posibil un principiu nerepresiv al realităţii? O altă parafrază marcusiană
    • De la antropologie la ontologie: Eros şi Thanatos
      • Erosul sau pulsiunile vieţii
      • Thanatosul — un instinct „filosofic“?
      • Confruntarea dintre Eros şi Thanatos ca fundal al vieţii
    • Desexualizarea psihanalizei sau teoria relaţiei cu obiectele ca psihanaliză a socialităţii. Glose la o lucrare de sinteză
      • Schimbare de paradigmă în psihanaliză?
      • Margaret Mahler sau eşecul armonizării celor două teorii
      • Teoria celor doi factori — o soluţie echilibrată
      • O poziţie radicală — renunţarea la teoria instinctelor
      • O nouă viziune asupra omului?
  • NOOLOGIA ABISALĂ
    • Freud şi „inconştientul de sus“
      • Formarea Supraeului
      • În căutarea originarului: Supraeul precoce
      • Morala inconştientă şi morala conştientă
      • Maturitatea morală
      • Comunismul şi infantilizarea morală
    • Spiritul inconştient ca arhetip la C.G. Jung
      • Premise filosofice: psihologia analitică sau a complexelor ca noologie abisală
        • Dimensiunea arhetipală a moralei: a priori ul jungian
        • Excurs: o perspectivă lamarkistă asupra formării arhetipurilor
        • A priori formal sau material?
        • Între psihologism şi misticism: problema reducţionismului
        • Spirit, suflet, corp
        • Metapsihologia jungiană
      • Principii şi metode pentru cunoaşterea spiritului inconştient
      • În lumea spiritului inconştient
        • Caracteristicile arhetipurilor — o încercare de sinteză
        • Un inventar al arhetipurilor tipice şi atipice
          • Arhetipuri sau existenţiale?
          • Arhetipuri neîncadrabile
          • Câteva arhetipuri tipice
      • Simbolul — vehicul al arhetipurilor
        • Relaţia Freud Jung sau contradicţia unilaterală
        • O ilustrare: simbolurile geometrice ale Sinelui
      • Domeniile de manifestare ale arhetipurilor
    • De la arhetipuri la factori stilistici
      • Psihanaliză, publicistică, dramaturgie
      • Filosofia culturii ca noologie abisală
      • Arhetipuri şi factori stilistici
      • De la transcendental la transcendent
      • Manifestare simbolică şi personanţă
  • Bibliografie