0 titluri

Tel: 0722.940.581

  1. Acasă
  2. Cărţi: Ştiinţă
  3. Gena. O istorie fascinantă
Carte

Gena. O istorie fascinantă

Gena. O istorie fascinantă. Editura
CumpărDetalii carte

Autor(i): Siddhartha Mukherjee
Editura: All
Anul apariţiei: 2018
Pagini: 560 (13x23 cm)
Preţ: 79,90 Lei
Disponibilitate: în 7-14 zile

O carte-eveniment, al cărei autor a fost distins cu Premiul Pulitzer

Povestea uneia dintre cele mai puternice şi mai primejdioase idei din lumea ştiinţei se adresează publicului larg şi tuturor specialiştilor dornici să descopere modul în care genetica a transformat definitiv domeniile biologiei şi medicinei.

Gena este codul tainic care alcătuieşte şi defineşte fiinţa umană. În Europa medievală, arborii genealogici erau adesea creaţi pentru a inventaria strămoşii şi descendenţii familiilor nobile. Ulterior, erau utilizaţi pentru a emite pretenţii privind nobleţea şi proprietatea sau pentru a iniţia aranjamente matrimoniale. Aşadar, iniţial termenul „genă“ a fost folosit în sensul genealogiei sau descendenţei, iar conotaţia lui modernă, de unitate a informaţiei ereditare, a apărut multe secole mai târziu, în 1909.

Din perspectiva cercetătorilor care au pornit în descifrarea secretelor sale, gena umană poate fi considerată un fel de „Sfânt Graal“. Genetica îşi trage rădăcinile dintr-o obscură mănăstire augustină din Republica Cehă de astăzi. Călugărul Gregor Mendel devenise obsedat de ideea existenţei unei unităţi a eredităţii, iar primele sale experimente, datând din perioada 1850-1870, au identificat particulele invizibile de informaţie ca fiind purtătoare ale datelor ereditare. După ce a fost ignorată timp de patru decenii, lucrarea lui Mendel din 1865 a transformat apoi radical biologia.

Parcurgând această călătorie fascinantă în istoria geneticii, vei descoperi experimente, cazuri şi întâmplări şocante care au marcat istoria geneticii. De asemenea, vei afla detalii extraordinare despre activitatea personalităţilor-cheie ale acestui domeniu, de la Mendel şi Ch. Darwin la Francis Crick, James Watson şi Rosalind Franklin.

Cazul „Hongerwinter“ (iarna foametei) este unul dintre exemplele reprezentative pentru modul în care funcţionează memoria genetică. Torturată şi însângerată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Olanda s-a transformat treptat într-o patrie a foamei. Disperaţi, înfriguraţi şi înfometaţi, oamenii scoteau bulbii lalelelor din grădini, mâncau tulpini şi rădăcini de plante. Au ajuns apoi să mănânce coji de mesteacăn, frunze şi iarbă, iar aportul alimentar a scăzut la doar patru sute de calorii pe zi – echivalentul a trei cartofi. Foametea a făcut ravagii până în 1945. Zeci de mii de bărbaţi, femei şi copii au murit de malnutriţie; milioane au supravieţuit. Copiii care au trecut prin Hongerwinter aveau să sufere ulterior de boli cronice: depresie, anxietate, boli de inimă, boli ale gingiilor, osteoporoză sau diabet. Chiar faimoasa actriţă Audrey Hepburn, întruchiparea fragilităţii feminine, s-a numărat printre supravieţuitori şi a fost afectată de o serie de boli cronice pentru tot restul vieţii ei.

În anii ’80 însă, a apărut un model mult mai ciudat: când copiii născuţi de femeile gravide în timpul foametei au crescut, ei prezentau o rată de obezitate şi de boli ale inimii mult mai mari decât rata generaţiilor precedente. Dar cel mai ciudat rezultat al studiului Hongerwinter urma să fie relevat peste încă o generaţie. În anii ’90, când nepoţii femeilor şi bărbaţilor expuşi la foamete au fost studiaţi, şi ei prezentau rate mai mari de obezitate şi boli de inimă, iar unele dintre aceste probleme de sănătate sunt încă în curs de evaluare. Schimbările genetice rezultate în urma perioadei de foamete acută le-au fost transmise şi nepoţilor. Unul sau mai mulţi factori ereditari trebuie să se fi imprimat în genomurile oamenilor malnutriţi, traversând cel puţin două generaţii şi determinându-i să facă alegerile alimentare care să îi ferească de suferinţa bunicilor.

Autorul menţine standardele academice inerente unei lucrări cu o asemenea tematică, dar apelează şi acum la acelaşi stil fermecător, uşor accesibil, care a transformat lucrarea sa anterioară, „Împăratul tuturor bolilor“, într-un bestseller internaţional distins cu Premiul Pulitzer.