0 titluri

Tel: 0722.940.581

  1. Acasă
  2. Cărţi: Psihologie
  3. Cărţi: Autism
  4. Autismul. Teorie şi intervenţie educaţională
Carte

Autismul. Teorie şi intervenţie educaţională

Autismul. Teorie şi intervenţie educaţională. Editura
CumpărDetalii carte

Autor(i): Theo Peeters
Editura: Polirom
Colecţia: Ştiinţele educaţiei
Anul apariţiei: 2016
Pagini: 320 (13x20 cm)
Preţ: 34,95 Lei
Disponibilitate: în stoc

Persoanele care suferă de autism se confruntă cu probleme atunci când trebuie să comunice sau să interacţioneze cu ceilalţi.

Deficitele severe de învăţare le diminuează capacitatea de a interpreta şi de a înţelege mesajele din lumea înconjurătoare – cuvintele, gesturile, semnele, numerele, literele sau chiar emoţiile şi sentimentele.

Volumul oferă o perspectivă teoretică asupra autismului şi numeroase strategii practice de intervenţie pentru educaţie şi tratament, precum şi mărturii ale părinţilor şi ale unor persoane înalt funcţionale ce suferă de această afecţiune.

„Autismul. Teorie şi intervenţie educaţională“ este un studiu de referinţă pentru toţi specialiştii care lucrează cu copilul sau adultul cu autism – medici, psihologi, psihopedagogi, asistenţi sociali, educatori – şi o lectură utilă pentru părinţi.

Cuprinsul cărţii: „Autismul. Teorie şi intervenţie educaţională“

  • Prefaţă
  • Cuvântul înainte al unei mame
  • Autismul ca tulburare pervazivă de dezvoltare
    • Înţelegerea teoriei
      • Ce este autismul? Câte persoane suferă de autism?
      • Clasa deficienţei mentale şi a tulburărilor de învăţare
      • Autismul nu este o boală psihică sau o psihoză
      • „Nu pot“ nu înseamnă „nu vreau“. Nu vorbim despre lipsă de motivaţie
      • What `s in a word? Etichetele pot salva vieţi omeneşti
      • Părinţii au nevoie de claritate: un răspuns la întrebările părinţilor
      • Prevenirea sau cel puţin înlăturarea neînţelegerilor părinţilor
      • Punctul de vedere al specialiştilor: copiii „diferiţi“ au nevoie de un ajutor diferit
    • De la înţelegere la intervenţia educaţională
      • O tulburare pervazivă de dezvoltare solicită pe durata întregii vieţi asistenţa unei instituţii de îngrijire specializate în autism
  • Problema atribuirii de semnificaţii
    • Înţelegerea teoriei
      • Cogniţia. Ce face creierul cu informaţia senzorială?
      • Autismul cu sau fără deficienţă mentală: care este diferenţa?
      • Autismul şi deficienţa mentală. Aşteptări realiste legate de viitor
      • Autismul în combinaţie cu alte deficiente. Autismul este punctul de la care trebuie să se pornească în demersul educativ
      • Autism fără deficienţă mentală? Da şi nu
      • Experimente cognitive pentru copiii cu autism
      • Interpretarea percepţiilor: capacitatea limitată de a atribui semnificaţii
      • O capacitate scăzută de a interpreta gesturile
      • Înţelegerea exprimării emoţiilor
    • De la înţelegere la intervenţia educaţională. Atribuirea semnificaţiilor într-un mod diferit
      • Obiectele ca limbaj inteligibil
      • O chestiune de politeţe: cel mai puternic se adaptează
      • Locuri stabile. „Unde?“ Despre organizarea unei clase sau a unui modul de tip familial
      • Structurarea spaţiului
      • Percepţia timpului: un traseu temporal vizibil. Cursuri de managementul timpului
      • Când? Vizualizarea modului în care decurge ziua
      • Întrebarea referitoare la durată: „Cât timp?“ Despre orarul de lucru şi alte scheme
      • Despre cum se organizează o sarcină
      • Recompense concrete ca mijloace de motivare. Întrebarea „de ce?“
      • Întrebări frecvente legate de schemele descrise
  • Comunicarea
    • Înţelegerea teoriei
      • Ecolalia în sine nu este o caracteristică a autismului
      • Comunicarea şi stilul cognitiv
      • Ce înseamnă „mare“? Ce înseamnă „mic“? Un şoarece mare şi un elefant mic
      • Când spui „tu“? Când spui „eu“?
      • Ecolalia ca tentativă de integrare
      • Originea unei formule ecolalice este adesea necunoscută
      • Dificultatea limbajului metaforic: a lua figurativul drept literal
      • Limbajul ca expresie a gândirii fragmentare
      • Despre forme de comunicare
      • La ce foloseşte comunicarea? O descoperire importantă pentru persoanele cu autism
      • Vederea precedă (câteodată) vorbirea. Imaginile: cuvinte vizibile
      • Funcţiile comunicării. Comunicarea ESTE ceea ce FACE
      • Comunicarea - în regulă, dar cu cine şi unde?
    • De la înţelegere la intervenţia educaţională
      • Modelul educaţional potrivit dezvoltării retardate este insuficient pentru oameni atât de diferiţi
      • Sunt potrivite clasele mixte pentru persoanele cu autism?
      • Nu doar simplificare, ci şi clarificare
      • Cei care gândesc în mod vizual au nevoie de suport vizual
      • Incapacitatea de a înţelege sensul
      • Primele litere ale alfabetului autist
      • Nu un scop în sine, ci un mijloc pentru atingerea unui grad mai mare de autonomie. Recapitulare şi perspective
      • Suportul vizual şi „educaţia şi învăţământul augmentative“: mijloace de eliberare
  • Interacţiunile sociale
    • Înţelegerea teoriei
      • Deficienţe calitative în comportamentul social de tip reciproc
      • „Autist“
      • Theory of mind şi cecitatea socială
      • Interacţiunile sociale timpurii la copiii normali şi la cei cu autism
      • Viaţa ca o scenă. Un autist pe terenul de fotbal
      • O triadă de tulburări: comunicare, interacţiune socială şi imaginaţie
      • Spectrul tulburărilor autiste (autismul şi tulburările înrudite). O încercare de definire educativă a autismului
    • De la înţelegere la intervenţia educaţională
      • În multe instituţii există câte un Hector
      • Despre negativism, trepte de gradualitate şi forme de conştiinţă socială
      • Un studiu asupra abilităţilor sociale
      • Persoanele cu tulburări pervazive au nevoie de protecţie pervazivă. Observaţii despre integrare, normalizare şi segregare
      • Preţuirea persoanelor cu deficienţe pentru ceea ce sunt, nu pentru ceea ce o minoritate doreşte ca ele să fie
      • „Integrarea inversă“ ca punct de plecare
      • Şi emoţiile?
      • Conştiinţa socială şi sexualitatea. O introducere
  • Probleme legate de imaginaţie
    • Înţelegerea teoriei
      • Comportamente repetitive şi stereotipe. Un pattern limitat de interese. Deficienţe calitative
      • Evitarea eşscului prin crearea propriei ordini
      • Persoanele cu autism caută semnificaţii
      • Dezvoltarea imaginaţiei la copiii normali şi la cei cu autism
      • Iar şi iar: „dincolo de percepţie“? Detaliul sau întregul? „Un puzzle într-un puzzle“
      • Mişcări stereotipe. Obsesie persistentă legată de părţi ale obiectelor. Reacţii senzoriale neobişnuite
      • Reacţii puternice de nemulţumire la schimbările din jur. Insistenta de a urma aceleaşi rutine. Centre de interes în mod evident limitate. Obsesii în privinţa unui domeniu restrâns de interese
      • Nimic din ce-i omenesc nu mi-e străin
      • Despre joc. Ludic şi stereotip
    • De la înţelegere la intervenţia educaţională
      • Înlăturarea stereotipiilor (şi a celorlalte probleme de comportament)? Trebuie tratate cauzele, nu simptomele. Autismul ca aisberg
      • Un exemplu: tratamentul comportamentului repetitiv şi stereotip în cazul lui Ionuţ - în mod stereotip, el duce la gură mâna şi tot felul de alte obiecte
      • Pentru cauze diferite - tratamente diferite
  • Anexă: Viorel
  • Bibliografie