Colecţia „Istorii secrete“

Nu puține sunt misterele Vaticanului din timpul veacurilor, dar și din contemporaneitate: poveștile așa-zicând reale sună, adesea, chiar mai complicat și, aparent, mai fantezist decât intriga din Codul lui Da Vinci al lui Dan Brown sau decât scenariile conspiraționiste reiterate de unele website-uri de nișă.

În nordul extrem al țării, acolo unde „se atârnă harta în cui“, se află un ținut unic, de o frumusețe stranie, cu oameni – asemenea strămoșilor lor – drepți, dar iuți la mânie, și cu o istorie aparte, extrem de controversată.

Cei 265 (sau 266?) de Suverani Pontifi recunoscuți de Biserica Catolică alcătuiesc o paradigmă complexă și controversată a însăși diversității umane, reunind laolaltă sfinți martiri și păcătoși notorii

„Cele mai bune afaceri se fac întotdeauna cu statul, care are la dispoziție bugete imense sau alte active care parcă îi îndeamnă pe afaceriștii intreprizi să le devalizeze cu artă!“

În vara tragică a anului 1940, România va pierde o mare parte din teritoriul câștigat în 1918 și, o dată cu acesta, o salbă de orașe superbe…

Dincolo de toată bogăția și toate nenorocirile pe care le-au adus în decursul veacurilor, comorile naturale ale României au scris și rescris istoria noastră în moduri greu de imaginat azi, dar care, la vremea lor, au presupus râuri de sânge și valuri de deznădejde…

Dincolo de marile figuri politice sau militare, au existat și alte personaje care au dat culoare istoriei micilor sau marilor orașe ale României din ultimele două secole.

De la țeapa bine ascuțită din lemn cu care Vlad „Țepeș“ își pedepsea în modul cel mai barbar inamicii interni sau externi la „țepele“ suportate de români după 1989, între care falimentul unei uriașe bănci de stat și binecunoscutele scheme piramidale tip Caritas, putem observa o tulburătoare fatalitate istorică

Războaiele religioase au zguduit Țările Române începând din Evul Mediu și până astăzi, în diferite forme, inclusiv revolte armate

Pare incredibil dar, într-un moment sau altul, lideri mondiali precum Stalin, Hitler și, chiar, Churchill au cochetat, în diverse maniere, cu ideea distrugerii României.

Unii aveau interese strategice directe, alții doar conjuncturale, însă au reușit cumva să se pună întotdeauna de acord în detrimentul țării noastre.