0 titluri

Tel: 0722.940.581

  1. Acasă
  2. Cărți: Construcții
  3. Beciuri naturale
Carte

Beciuri naturale

Coperta cărții: Beciuri naturale – Construirea și recondiționarea încăperilor în scopul depozitarii în stare proaspătă a fructelor și legumelor de la editura MAST.
Cartea: Beciuri naturale – Construirea și recondiționarea încăperilor în scopul depozitarii în stare proaspătă a fructelor și legumelor
Autor: Ing. Claudia Lorenz-Ladener,
Editura: MAST
Cumpăr

Construirea și recondiționarea încăperilor în scopul depozitarii în stare proaspătă a fructelor și legumelor

Autor(i): Ing. Claudia Lorenz-Ladener,
Editura: MAST
Anul apariţiei: 2020
Pagini: 139 (16x24 cm)
ISBN:9786066491310
Preţ: 21,50 Lei
Disponibilitate: în stoc

Cine își mai amintește de străvechile noastre bordeie, ajunse aproape o amintire, nu va greși intuind că această carte, pornind de la principiile constructive ale bordeiului de odinioară, își propune să prezinte cam tot ce se mai construiește astăzi în vederea exploatării optime a însușirilor pereților îngropați: variație minimă de temperatură între iarnă și vară, lipsa curenților de aer, dăunători și altele.

Se pornește de la simplele gropi de depozitare a legumelor și fructelor, protejate la suprafață cu materiale termo și hidroizolante naturale sau sintetice, se ajunge apoi la silozurile semiîngropate, de capacitate mai mare, în care se depozitează legume și fructe, pentru a se ajunge la construcțiile zidite, aflate în afara locuințelor sau în interiorul acestora.

Practic, amplasarea unor astfel de construcții se poate face cam oriunde cu o singură condiție: adâncimea beciului să nu ajungă la stratul acvifer.

Nu lipsesc nici exemplele de reorientare a unor spații existente în clădiri vechi insistându-se asupra soluțiilor, dar și a materialelor. Dar, așa cum face orice autor occidental, ne este lăsată și nouă posibilitatea intervențiilor personale acolo unde unele amănunte au fost „omise“.

În trecut, nicio casă nu se construia fără să nu aibă un beci, exceptând situațiile când pânza freatică sau substratul dur nu permiteau acest lucru.

Beciul era important din două motive: pe de o parte, acesta ajuta la formarea unei zone tampon care echilibra nivelul de căldură și de umiditate dintre sol și încăperile de deasupra. Pe de altă parte, beciul era spațiu de depozitare a alimentelor și a diverselor altor provizii.

Beciul se afla complet sau parțial sub pământ: în perioada caldă păstra o temperatură răcoroasă, în timp ce iarna nu permitea înghețul.

Celarium este termenul latinesc pentru beci și însemna „încăperea proviziilor“ sau „camera mâncării“.

Inclusiv în ziua de azi putem vedea construcții noi (în Germania) care includ și beciuri. Diversele forme de trai au dus la creșterea cerințelor.

Prețurile mari ale terenurilor, precum și costurile de construcție necesită concepte prin care se face economie de spațiu. Din acest motiv, spațiul destinat odinioară încăperilor de locuit este acum alocat beciului.

Beciurile sunt, de obicei, prevăzute cu un strat termoizolant care le permite să rămână uscate și prin care se face economie la încălzire.

Astfel, beciul își pierde funcția „clasică“ de a păstra proaspete legumele și fructele care au nevoie de temperaturi scăzute și umiditate relativ ridicată pentru a se menține proaspete mai multă vreme.

Și totuși, frigiderele și congelatoarele nu pot înlocui „demodatul“ beci.

Sunt câteva motive pentru care beciurile sunt din nou la mare căutare. Tot mai mulți oameni vor să mănânce legume și fructe fără pesticide, iar cei care au propria grădină știu care sunt condițiile de care plantele au nevoie pentru a crește.

Chiar și familiile fără grădină acordă tot mai multă atenție calității alimentelor și asupra felului în care acestea se fac.

Mulți au început să cumpere cantități mari de produse direct de la producători, astfel că spațiul de depozitare devine o necesitate. Un alt motiv care a dus la popularizarea beciurilor este acela că metoda de depozitare naturală nu necesită niciun efort și permite conservarea unor cantități mai mari de vitamine și de substanțe hrănitoare din alimente.

Și, nu în ultimul rând, depozitarea în beci este cea mai bună metodă care vă permite să faceți economie la energie.

Beciul „demodat“ de altă dată este acum tehnologia viitorului: depozitarea alimentelor nu afectează mediul și reduce emisiile de dioxid de carbon.

Există nenumărate feluri prin care se pot construi astfel de încăperi. Ele diferă mai ales prin costurile de construcție.

Un alt aspect al diverselor tehnici de construcție este calitatea acestora, adică temperatura aerului și umiditatea din interior. Vom afla imediat de ce acești factori climatici sunt importanți atunci când vorbim de depozitarea optimă a alimentelor.

De asemenea, vom descoperi care sunt diversele configurații necesare depozitării alimentelor: de la beciurile în aer liber care sunt ușor de construit (vezi capitolul 2), până la elaboratele beciuri de casă și la beciurile cu structură masivă (vezi capitolul 3). În capitolul 4 vom analiza câteva exemple de beciuri naturale prezentate de cei care le-au inventat.

Bernhard Nixdorf descrie în amănunt cum se poate scădea temperatura unui beci prin modificarea structurii acestuia.

Costurile suplimentare în raport cu beciul cald și cel natural sunt doar puțin mai ridicate dacă construirea beciului natural se ia în considerare în momentul în care se face planificarea noii construcții.

De multe ori, planul construcției poate include un atelier, un mic grajd, un garaj sau poate chiar o terasă. De ce să nu includem și un beci natural?

August și Veronika Jager și-au construit sub atelierul lor un beci din pietre naturale și, astfel, au un loc unde își pot ține peste iarnă toate alimentele necesare unei familii cu șase membri. August Jager a fost atât de impresionat de beciul natural încât a decis câțiva ani mai târziu să mai construiască unul, sub o seră cu mai multe etaje.

După ce a construit nenumărate beciuri naturale, inclusiv beciuri de mari dimensiuni pentru asociații de fermieri, Otto-Christian Giercke s-a apucat să facă un astfel de beci pentru propria familie pe care l-a amplasat sub terasă.

Beciurile naturale încă reprezintă un element rar întâlnit în ceea ce privește standardul pentru case pasive. Casa pasivă construită de Ute și Stephan Langbein în anul 2003 este dovada faptului că cerințele structurale ale caselor pasive pot include și construirea unui beci natural.

Cine dispune de un teren suficient de mare își poate construi beciul separat de casă. Acesta poate fi complet sau parțial sub pământ în funcție de nivelul pânzei freatice.

Carl Heinz Buck demonstrează cât de bine se poate integra un beci în peisajul natural (vezi imagine copertă) și cât de ușor se poate construi acesta(vezi capitolul 4).

Centrul Regional de Mediu Hollen din municipiul Genderkesee dispune de grădini, livezi de pomi, precum și de un beci natural construit în anul 2003 care s-a dovedit a fi foarte util.

Beciul pentru cartofi al familiei Holdstein a fost victimă a lucrărilor de restaurare a vechii case. Astfel se face că Andreas Holdstein a construit în aproximativ 100 de ore un beci în aer liber, izolat cu paie, direct pe coasta dealului aflat în proprietatea sa. Rezultatul a fost atât de reușit încât a făcut același lucru pentru fratele său din Odenwald căruia i-a construit un beci pentru vinuri.

Karin Bucher și Mathias Hosse au, de asemenea, un beci natural prevăzut cu elemente prefabricate pentru tavane boltite, ideal pentru păstrarea peste iarnă a legumelor și fructelor. Iar când are loc o petrecere cu mulți invitați, cei doi folosesc beciul pe post de „frigider secundar“ unde țin toată mâncarea și băutura.

Cuprinsul cărţii: „Beciuri naturale“

  • Beciuri răcoroase
  • Condiții ambientale pentru depozitarea în stare proaspătă
    • Temperatura aerului
    • Umiditatea aerului
    • Circulația și compoziția aerului
  • Beci în aer liber
    • Împachetarea în pământ
    • Mormane
    • Cămară subterană și baracă de legume
    • Ghețărie
      • Beci: pe turbă
      • Incursiune în trecut: răcirea cu gheață și zăpadă
      • Beciurile din landul Brandenburg
  • Beciurile de casă și beciuri în aer liber cu structură masivă
    • Temperatura solului
      • Temperaturile din beciurile neîncălzite
    • Materiale și elemente de construcție
      • Protejarea împotriva umidității a elementelor de construcție aflate în contact cu solul
      • Barieră orizontală și verticală antiumiditate
      • Drenaj
      • Peretele exterior
      • Podeaua beciului
      • Tavanul beciului
      • Realizarea acoperișului unui beci în aer liber
      • Șarpantă
      • Hidroizolarea acoperișului
      • Ternioizolare
    • Măsuri structurale pentru răcirea cu aer
  • Proiectarea beciurilor naturale (exemple):
    • De la beciuri călduroase la beciuri răcoroase: transformarea ulterioară în beci ideal pentru provizii
    • Beci natural sub atelier
    • Beci natural sub seră
    • Beci natural cu terasă pe acoperiș
    • Casă nouă cu beci
    • Beci în casă pasivă
    • Construirea unui beci subteran neanexat
    • Beciul natural de la Centrul Regional de Mediu
    • Beci natural în coasta dealului
    • Construirea unui beci pentru vinuri
    • Beciul nostru subteran
  • Depozitarea în stare proaspătă de la A la Z
  • Durata de conservare a legumelor
  • Durata de depozitare a fructelor
  • Durata de păstrare a fructelor cu coajă lemnoasă și a vinului
    • Modificarea substanțelor din fructe și legume în urma depozitării
  • Anexă: frigider fără gheață și electricitate
  • Cărți de specialitate și surse