Geții și genealogia popoarelor nordice

Autor(i): Frederic-Guillaume Bergmann
Editura: Uranus
Anul apariţiei: 2023
Pagini: 365 (15x20 cm)
ISBN:9786066990325
Preţ: 60,00 Lei
Disponibilitate: în stoc

Acum aproape două sute de ani, profesorul de literatură Frederic- Guillaume Bergmann de la Universitatea din Strasbourg, cetățean al imperiului francez în prima parte a vieții și cetățean german în a doua, specialist în teologie și literaturi străine, un erudit iubitor de istorie, a publicat această carte unică în felul ei, în care vrea să demonstreze un fenomen istoric cu mijloace etnografice, fără prea multe argumente istorice, bazându-se cu precădere pe o intuiție născută din constatări lingvistice.

Acest fenomen istoric este predominanța antică a geților asupra popoarelor pe care le-au întâlnit, speța din această carte fiind extrem de amplă, formată din germani, suedezi, norvegieni, danezi, islandezi, ca să ne oprim aici cu enumerarea.

Dacă ne mai gândim și la profunzimea abordării autorului care-i consideră pe sciți și pe geți așa-numiții strămoși ai nordicilor din punct de vedere social, moral, intelectual, religios și spiritual, ne dăm imediat seama de importanța demersului auctorial ce ni se propune.

Nu doar din rațiuni economice propun un titlu mai scurt al acestei cărți extrem de utile și neamului românesc: „Geții și genealogia popoarelor nordice“ în loc de „Geții sau filiația genealogică de la sciți la geți și de la geți la germani și scandinavi demonstrată cu istoria migrațiilor acestor popoare și continuitatea organică a fenomenelor situației lor sociale, morale, intelectuale și religioase“, titlu care trădează, în afara unui stil al epocii, și dorința expresă a autorului de a spune totul din prima, că interesul lui era atât public, cât și subiectiv.

Să mai adăugăm că avantajul cititorului stă în faptul că se întâlnește cu un spirit complex, laborios și foarte sistematic cu o diversitate elegantă de preocupări: teologie, originea și formarea limbilor, literatura nordică, dar și Dante (cel puțin patru studii), popoarele primitive, traduceri (o Edda din islandeză) etc.

Bergmann a publicat peste douăzeci de cărți în care, cu orice preț, a căutat să-și impună punctul de vedere, să fie peremptoriu după cum recunoaște la sfârșitul acestei cărți. Aici ne întâlnim cu o altă față a autorului.

Servind istoria, el ne oferă o lucrare de etnografie, adică ce s-a întâmplat după istorie.

Deși ne-a promis și o carte de istorie care narează cum s-a întâmplat fenomenul de transfer etnic, n-a mai apucat s-o producă, așa că trebuie să ne mulțumim cu ce avem, adică o ambiție culturală.

Trei surprize

Din capul locului, autorul ne surprinde cu trei afirmații care ne obligă la o atenție permanentă pe toată durata lecturii, dar și la precizări absolut necesare din punct de vedere istoric:

• Istoria popoarelor Antichității seamănă, actualmente, cu un corp fără cap, este o istorie al cărei început lipsește,
• Totul duce la ideea că Europa nu a avut niciodată autohtoni, adică oameni născuți inițial pe acest pământ
• Se poate afirma, fără riscul de a ne înșela prea mult, că acum 45 de secole Europa nu era încă locuită, fiind un pământ sălbatic, acoperit de mlaștini și păduri imense.

Aceste trei puncte constituie un mare handicap de care autorul este deplin conștient, exprimându-și totuși speranța că lucrurile se vor clarifica în viitorul apropiat.

Cuprinsul cărţii: „Geții și genealogia popoarelor nordice“

• Prefața editorului
• Plan, diviziuni și tablă de materii
  • Expunere
    • Subiect, scop, metodă și părți ale lucrării
• Diviziunea I - filiația sciți, geți, nordici, statute
  • Filiația de la sciți la geți și de la geți la germani și scandinavi, demonstrată prin succesiunea istorică a acestor popoare
    • Noțiuni etnogenealogice
      • Migrațiile raselor iafetice din Asia în Europa
      • Migrațiile raselor iafetice din est spre vest
      • Mituri iafetice despre occident și nordul Pământului
      • Popoarele Antichității se cred autohtone în țările lor
      • Despre sorginte privind indivizii și popoarele
      • Formarea numelor proprii etnice
      • Amestecul popoarelor de rase diferite
      • Originea, ramurile și grupurile etnice
      • Originea iafetică și ramurile sale
    • Originea, migrațiile și ramurile rasei scite
      • Originea și migrațiile rasei scite
        • Sciții orientali
        • Ramura Sakă
          • Salkii propriu-ziși
          • Sakii zamoravi, sakii armeni și sakii cari
        • Ramura partă
          • Parții propriu-ziși
          • Davii
          • Masageții
          • Varki
        • Sciții occidental
        • Sciții trec în Europa
        • Ramura scolotă a sciților din Europa
          • Scuții și scoloții
          • Cimero-sciții și sciții-eleni
        • Ramura sarmată a sciților din Europa
          • Popoarele scoloto-sarmate
    • Originea, așezările și migrațiile popoarelor din ramura getă
      • Originea popoarelor din ramura getă
      • Geții propriu-ziși
        • Diferența dintre traci și geți
        • Rezumatul istoriei etnologice a geților
      • Dacii
        • Rezumatul istoriei etnologice a dacilor
      • Goții
        • Semnificația numelui goți
        • Rezumatul istoriei etnologice a goților
      • Gepizii
        • Semnificația numelui gepizilor
        • Rezumatul istoriei etnologice a gepizilor
    • Originea, migrațiile și așezările popoarelor scandinave
      • Rasele primitive din Scandinavia
        • Rasa submeană
        • Negustorii fenicieni, greci, sciți și celți de la Marea Baltică
        • Originea și semnificația numelui Scandinavia
        • Triburile ramurii gete din Scandinavia
      • Suevii
        • Originea suevilor
        • Semnificația numelui suevi
      • Gauții
        • Originea gauților
        • Semnificația numelui gauți
      • Danii
        • Originea numelui danilor
        • Rezumatul istoriei etnologice a danilor
      • Normanzii
        • Originea numelui normanzilor
        • Principalele triburi norvegiene
        • Numărul populației scandinave; emigrările din Scandinavia
    • Originea, migrațiile și așezările popoarelor germanice
      • Rase primitive din Germania
      • Rasa submeană în Germania
      • Hiperboreii și celții din Germania
      • Imigranții ramurii gete
      • Numele etnic al teutonilor
      • Originea numelui germanilor
      • Germani nu este un nume celt
      • Tradițiile genealogice ale germanilor
      • Tradiții despre rudenia dintre triburi
      • Amintirea patriei-mamă la germani
      • Posibilitatea fizico-numerică a originii gete a germanilor
  • Filiația genealogică de la sciți la geți și de la geți la germani și scandinavi, dovedită prin continuitatea organică a aspectelor statutului social al acestor popoare
    • Ideea acestui capitol
    • Scopul acestui capitol
    • Tipul ce viață
      • Stadiul nomad al sciților
      • Agricultura și proprietatea imobiliară
    • Hrana și îmbrăcămintea
      • Mâncarea și băutura
      • Îmbrăcămintea și armele
    • Locuințele și mijloacele de transport
      • Casele mobile; navele și casele de lemn
    • Familia, tribul și nația
      • Ideea de familie și constituirea ei
      • Ideea de trib și de națiune
    • Servii, oamenii liberi și nobilii
      • Originea și condiția servilor
      • Oamenii liberi; cei cu carele; sătenii
      • Nobilii, principii și regii
  • Filiația genealogică de la sciți la geți și de la geți la germani și scandinavi, dovedită prin continuitatea organică a aspectelor statutului moral al acestor popoare
    • Ideea și diviziunile acestui capitol
    • Jocurile
      • Caracterul războinic și violent al jocurilor
    • Onoarea
      • Forța fizică, fundamentul onoarei
      • Bravura și loialitatea
    • Dreptul
      • Conceptul de drept
      • Dreptul de apărare
      • Exercitarea justiției
  • Filiația genealogică de la sciți la geți și de la geți la germani și scandinavi, dovedită prin continuitatea organică a aspectelor statutului intelectual al acestor popoare
    • Dispozițiile intelectuale ale rasei scite
    • Comerțul și industria
      • Chihlimbarul galben și trocul
      • Obiectele fabricate și metalurgia
    • Artele frumoase și poezia
      • Începuturile artelor frumoase la sciți și urmașii lor
      • Originea poeziei; cântul de război
    • Tradiția
      • Noțiunea de tradiție și caracteristicile acesteia
      • Mijloace de tradiție
        • Limba vorbită
          • Limba-sorginte a idiomurilor iafetice
          • Caracteristicile idiomului scit primitiv
          • Caracteristicile idiomului get
          • Formarea idiomurilor germanice
          • Formarea limbilor scandinave
        • Scrierea
          • Originea și folosirea scrierii runice
      • Forma tradiției
        • Forme ale tradiției orale
      • Fondul tradiției
        • Fondul tradițional al științei
        • Știința istorică și știința eudemonică
        • Științele supranaturale
  • Filiația genealogică de la sciți la geți și de la geți la germani și scandinavi, dovedită prin continuitatea organică a aspectelor stării lor religioase
    • Concepția și natura divinităților
    • Cerul - Tivus
      • Concepția despre Tivus și atribuțiile lui la sciți
        • Concepția despre zeul Tivus
        • Cerul ploios sau furtunos - Tivus Pirkunis
        • Cerul Strămoș - Tivus Pappaius
        • Cerul, zeu al luptelor - Tivus Kaizus
      • Tivus, dedublări și moștenitori în religia popoarelor gete
        • Tius
        • Firgunis și Firgunia
        • Vathus, Vathans și Thonars
      • Tius, dedublările și urmașii săi în religia germanilor și scandinavilor
        • Tyr și Zio
        • Fiorgynn și Virgun
        • Othr, Othinn, Wodan
        • Thor; Donar
    • Pământul - Apia
      • Concepția despre Apia la sciți
        • Aspectul primitiv al pământului
        • Numele primitive ale pământului
        • Apia în religia sciților
        • Echidna și Pirkunia
      • Apia, dedublările și moștenitorii ei în religia popoarelor ramurii gete
        • Airtha, Firgunia și Rindus
      • Urmașele Apiei în religia germanilor și scandinavilor
        • Iordh și Irda
    • Soarele - Vaitoskurus; Targitavus
      • Concepția despre zeul Soare și atribuțiile lui la sciți
        • Noțiunea și numele Soarelui
        • Soarele, divinitate zoomorfă
        • Zeul soarelui Vatu-shurus
        • Zeul soarelui Targitavus
        • Soarele zeu al băuturii și al inspirației, stăpânul sufletelor
      • Zeul soarelui, dedublările sale și moștenitorii în religia popoarelor ramurii gete
        • Zeul Soarelui înlocuit de Zeița Soarelul
        • Moștenitorii lui Targitavus; zeul Balthus
        • Zeul Skalmoskis
        • Numele epitetice ale moștenitorilor lui Targitavus
        • Zeul solar Ivurings
        • Skalmoskis, zeul divinației și al medicinei
        • Skalmoskis, zeul poeziei și seniorul celor plecați
        • Skalmoskis supranumit Thales
      • Urmașii lui Targitavus și zeița soarelui în religia germanilor și scandinavilor
        • Zeița Soll sau Sunna
        • Baldur, Hodur, Ullr, Vali și Vols
        • Baldur, zeul dreptății; Forseti, fiul lui
        • Zeul soarelui Freyr și numele sale epitetice
        • Odin sau Wodan, urmașul lui Skalmoskis
        • Thor, moștenitorul Zeului Soarelui
    • Luna - Artinpaza
      • Concepția despre Zeița Lună și atribuțiile ei la sciți
        • Numele primitive ale lunii
        • Zeița Lunii și a facerii
        • Artin-paza, zeița distrugerii
        • Virginitatea Zeiței Lunii
        • Artin-paza, zeița divinației și stăpâna sufletelor
      • Zeița Lunii și urmașele ei în religia popoarelor ramurii gete
        • Zeul lunii, înlocuitor al zeiței lunii
        • Sălașul Manilor din lună
        • Zeița Skalmoskis, înlocuitoarea Artin-pazei
      • Urmașele Artin-pazei în religia germanilor și scandinavilor
        • Luna, ca obiect și persoană
        • Freyia, înlocuitoarea zeiței Skalmoskis
        • Freyia, zeița facerii
        • Freyia, zeița apelor
        • Freyia, Doamna sau Stăpâna
        • Freyia îi primește pe cei uciși
    • Focul - Taviti
      • Concepția despre zeița Taviti la sciți
        • Numele primitive ale focului în limbile iafetice
        • Zeița Taviti la sciți
      • Zeița focului și urmașele ei în religia popoarelor ramurii gete
        • Numele focului în limbile gete
        • Zeița Thiuth
        • Divinități moștenitoare ale atribuțiilor lui Thiuth
      • Zeița focului și urmașele ei în religia germanilor și a scandinailor
        • Zeița Thiuth dispare din religie
        • Freyia; Frigg; Rindur; Hlodyn; Sif și Vor
        • Focul distrugător al lumii. Surtur și Loki
    • Apa – Vrindus
      • Concepția despre zeul și zeița apei și atribuțiile lor la sciți
        • Numele primitiv al apei în limbile iafetice
        • Vrindus, zeul apelor la sciți
        • Apa, simbolul clarviziunii
      • Dedublări și divinități urmașe ale zeului și zeiței apelor, în religia popoarelor ramurii gete
        • Hagunis și Vili. Nirdus și Rindus
        • Hagunis, tatăl lui Hvildus
        • Mihmis, o specializare a lui Hagunis
        • Nas-vunele/nornele și kval-kiusies/walkiriile
      • Divinitățile, dedublări și urmașe ale zeului și zeiței apelor, în religia germanilor și scandinavilor
        • Niorthr și Skadi
        • Zeița Nerthus și Rindur
        • Caracterul sacru atribuit apei
    • Oceanul – Thami Masadas
      • Zeul oceanului la sciți
        • Numele mării în limbile iafetice
        • Semnificația numelui Thami Masadas
        • Șarpele oceanului
      • Zeul oceanului în religia popoarelor ramurii gete
        • Urmașii lui Thami Masadas
      • Zeul oceanului în religia popoarelor germanice și scandinave
      • Oegir, Hymir, Hlaer
• Diviziunea II - ființe mitologice nevenerate
  • Trolii și iotunii
    • Zeii venerați și numele lor generic
    • Trolii și iotunii
  • Spiritele - Kvarkes
    • Semnificația numelui kvarkes/pitici
    • Dvairgii / piticii la popoarele ramurii gete
    • Piticii, la popoarele germanice și scandinave
• Diviziunea II – Elemente de cult și religie
  • Sanctuarele
    • Locurile sacre ale sciților
      • Ofertoarul de pe terasa adunării
    • Sanctuarele la popoarele ramurii gete
      • Cortul împrejmuirii
    • Sanctuarele la germani și scandinavi
      • Pădurile sacre și templele
  • Sacerdoțiul
    • Sacrificatorii la sciți
      • Originea funcțiilor sacerdotale
    • Sacerdoțiul la popoarele ramurii gete
      • Familiile sacerdotale
    • Sacerdoțiul la germani și scandinavi
      • Laicii preoți sacrificatori
  • Sacrificiile
    • Originea sacrificiilor la sciți
      • Ideea de sacrificiu
      • Uciderea bărbaților
      • Sacrificiile private sau publice
      • Mesele sacrificiale
      • Chefurile
      • Consacrările
      • Saceenele
      • Funerariile
    • Sacrificiile la popoarele ramurii gete
      • Sfetnicele sanctuarului. Sărbătorile cincinale
      • Consacrările. Funeraliile. Renașterea
    • Sacrificiile la germani și scandinavi
      • Preotul sacrificator
      • Consacrările
      • Influența chefurilor asupra obiceiurilor
      • Funeraliile
      • Renașterea
  • Divinația
    • Divinația la sciți
      • Diferitele tipuri de divinație
    • Divinația la popoarele ramurii gete
      • Inspirații asceți
    • Divinația la popoarele germanice și scandinave
      • Profetesele
      • Diferitele tipuri de divinație
• Concluzie
  • Rezultatul general al lucrării
• Index alfabetic al numelor și termenilor explicați în lucrare