Spre deosebire de alte interpretări la Tao Te Ching, cartea de față invită enigmaticele versete să ne furnizeze răspunsuri la temele esențiale pentru viața noastră modernă, de la dragoste și muncă până la lecțiile pe care le învățăm din durere.
Această carte nu este o istorie completă a filosofiei. Este o încercare de a umaniza cunoașterea centrând povestea gândirii speculative în jurul unor personalități dominante.
Un volum plin de prospețime, în stilul bine-cunoscut al lui Allan Percy, „Platon pentru visători“ vă va oferi prilejuri de meditație în fiecare zi și vă va convinge că gândirea antică greacă este astăzi mai aplicabilă și mai actuală ca niciodată.
„Mintea: scurtă introducere în filosofia minții“ este pe de o parte o introducere excelentă în problematica filosofiei minții și pe de altă parte este o lucrare ce aduce soluții, ce ridică noi întrebări și meditații, fapte ce suntem convinși că vor face ca această lucrare să fie un best-seller al literaturii filosofice.
Critica lui d’Holbach se îndreptă, pe de o parte, împotriva tendințelor tiranice ale monarhiei franceze, iar pe de altă parte împotriva superstiției, fanatismului și a ignoranței în general.
Filosoful îndrăznește să propună o morală eliberată de religie, realizând ceea ce este considerat primul sistem de metafizică materialistă din istoria gândirii europene.
Fiind o carte universalistă, „Epoca rațiunii“ susține existența religiei naturale și pune în discuție structura întregii religii organizate.
„Elementele filosofiei lui Newton“ reprezintă o lucrare fundamentală pentru înțelegerea răspândirii ideilor newtoniene și a dezvoltării Iluminismului, cu precădere în Franța.
Trebuie să vezi dincolo de natură și în afara ei, în curata și biruitoarea forță divină, în pururea neschimbătoarea și Sfântă Treime, ființa biruitoare, izvorâtoare și dinamică, în care se află toate puterile ca în natură.
Cele două lucrări fundamentale ale filosofiei stoice, „Manualul“ lui Epictet și „Meditațiile“ lui Marcus Aurelius, sunt reunite în același volum.
Pentru prima dată în filozofie, cineva susținea că o concepție despre lume trebuie susținută de cercetări științifice și că, aceste cercetări fiind încă mult înapoiate, trebuie să renunțăm la o concepție definitivă, oprindu-ne la simple presupuneri.
