0 titluri

Tel: 0722.940.581

  1. Acasă
  2. Cărţi: Spiritualitate
  3. Cărţi: Viaţă după moarte
  4. Cartea egipteana a morţilor
Carte

Cartea egipteana a morţilor

Cartea egipteana a morţilor. Editura
CumpărDetalii carte

Papirusul Ani

Autor(i): * * *
Editura: Herald
Colecţia: Cultură şi civilizaţie
Anul apariţiei: 2018
Pagini: 368 (13x20 cm)
Preţ: 39,00 Lei
Disponibilitate: în 7-14 zile

Egiptenii sunt cei mai credincioşi dintre toţi oamenii.

Herodot

Dintre toate popoarele antice, egiptenii au dovedit cea mai constantă preocupare faţă de problema morţii şi a enigmelor ei, fapt ce şi-a pus amprenta pe întreaga lor viaţă socială şi spirituală, conferindu-i o unicitate stranie şi inimitabilă.

În perspectiva gândirii lor, cu ajutorul unor procedee magice, bazate, în principal, pe o adevărată ştiinţă a secretelor logosului, moartea putea fi controlată şi subordonată.

Strădaniile de descifrare a misterului morţii s-au concretizat în reţeaua de centre de cult, adevărate şcoli iniţiatice, ce împânzeau întreg cuprinsul Egiptului.

Scopul acestor eforturi, uneori extrem de costisitoare, era depăşirea pragului, impus de condiţia umană, dintre viaţă şi moarte, pentru a supravieţui într-o altă dimensiune, într-un Egipt ideal, susţinut de atotputernicia zeilor, „triumfând“ asupra morţii prin forţarea barierelor ce se interpun între existenţa efemeră, pământeană, şi viaţa eternă din Ţara Veşnică.

O caracteristică a acestor texte constă în faptul că ele suscită comentarii dintre cele mai contradictorii. Unii le-au considerat rod al unei alienări la scară naţională, alţii le-au acordat valenţe ale unei metafizici savante; unii le apreciază ca fiind produse ale unor minţi primitive, alţii sunt fascinaţi de universul fantastic pe care îl întrezăresc dincolo de aparentele derutante şi înşelătoare.

Pe lângă ritualurile de pregătire a trupului celui decedat în vederea efectuării călătoriei postume a sufletului ce se desparte de trup, se puneau în mormânt texte conţinând formule magice, „cuvinte de putere“, rugăciuni, un „ghid“ care să-l îndrume spre a ajunge la ţintă supremă, respectiv, de a se odihni la „sânul lui Ra“, „în preajma lui Osiris“.

Totalitatea acestor texte, scrise, de obicei, pe papirusuri aşezate în cutele bandajelor mumiei, alături de aceasta, sau inscripţionate chiar pe una dintre fâşiile de pânză ce înfăşau mortul, alcătuiesc ceea ce a fost numit „Cartea egipteană a morţilor“. Cartea a fost publicată, pentru prima oară, în anul 1842, de către Karl Richard Lepsius, iar titlul (în germană, Todtenbuch), deşi considerat impropriu, a fost adoptat de egiptologia oficială.

Oricine poate fi uimit de credinţa egipteanului în divinităţile despre care spune că le-a inventat el însuşi şi care, astfel, îşi datorează existenţa celui ce le-a creat. Mai mult decât atât, dacă e supărat, nu se sfieşte să le ameninţe. Cu toate acestea, nu-i putem acuza pe egipteni de lipsă de inteligenţă, de vreme ce au reuşit să conceptualizeze noţiuni extrem de abstracte, cum ar fi „substanţă“ (gr. ousia), sufletul akh ce îi preexistă sufletului ce se întrupează, „muzica sferelor“ şi altele.