Editura „Polirom“ (pag. 3)

Ediție bilingvă, cu un studiu introductiv de Miruna Tătaru-Cazaban și Bogdan Tătaru-Cazaban

Antologia își propune să prezinte cititorului călătoriile pe care românii le-au făcut, în țara lor și în lume, începând cu primii ani ai secolului al XIX-lea.

Volumul cuprinde peste o sută de basme populare rusești.

Poveștile ne poartă în cele mai îndepărtate colțuri ale pământului, dar și pe tărâmul de dincolo, unde eroii se luptă cu zmei, balauri și ghionoaie, iar zânele și Sfânta Vineri vin întotdeauna în sprijinul celor curajoși.

Ne-am propus prezentarea acestui material, care încearcă să aducă sub formă compactă esențialul din farmacognozia momentului și caută să explice (având în vedere larga interdisciplinaritate a domeniului) pe cât posibil procese și mecanisme cu care cititorul este poate mai puțin familiarizat.

Ar fi interesant de știut dacă intima cunoaștere a credințelor, ideilor și tehnicilor religioase a pregătit – sau provocat – tema centrală din Hesperus. Un tânăr savant, stăpân pe mai multe mitologii, a resimțit nevoia imperioasă de a scrie un roman care este în același timp o operă științifico-fantastică și o „călătorie filozofică“ într-o lume paralelă, construită prin magia narațiunii.

Studiind miturile, credințele și legendele legate de nemurire din culturile chineză, tibetană și indiană, Alexandra David-Néel ne propune o călătorie pe tărâmul spiritului, o inițiere în înțelepciunea orientală în toată profunzimea sa.

Prezentăm cititorului elemente de igienă și ecologie a minții implicate în învățare, asimetria relativă a funcțiilor emisferelor cerebrale, rolul neuronilor-oglindă în învățarea prin imitație, învățarea motrică prin scheme performante ș.a. Pe scurt, vom înțelege mai bine esența expresiei brain based learning.

…istoria intelectuală a omenirii nu este decât jocul minții umane cu ea însăși și nici nu poate să fie altceva.

Astfel, tratatul explică cum anume „cel nenumit“ poate primi toate numele posibile, mai cu seamă pe acelea prin care el însuși s-a numit pe sine în Scripturi, rămânând, cu toate acestea, necunoscut și fără nume.