Editura „Trei“ (pag. 6)

Pornind de la o serie de tehnici psihologice („lauda descriptivă“, „ascultarea reflexivă“, „recompense şi măsuri“), autoarea demonstrează, cu nenumărate exemple, cum stabilirea unui program constant şi previzibil pentru teme (inclusiv în perioadele de vacanţă) poate îmbunătăţi nu doar deprinderile de citit, scriere şi memorare, dar şi motivaţia şi încrederea în sine a copilului.

Cartea propune mai departe o serie de abordări novatoare pentru politicile educaţionale, având ca repere predarea individualizată, adaptarea curriculei la contextul local şi regional şi renunţarea la didactica axată pe memorare şi teste standardizate.

Adler a înţeles că oamenii sunt mai întâi de toate fiinţe sociale şi, de aceea, a susţinut că problemele şi conflictele din cuplu nu reflectă patologii personale, ci reprezintă mai degrabă dificultăţi la nivelul cooperării dintre parteneri.

Când ne comparăm prea des cu ceilalţi, când suntem însetaţi de posesii şi faimă, înţepătura invidiei sau muşcătura geloziei ne va încerca inevitabil. Şi, cum tindem să negăm sau să proiectăm asupra altora aceste sentimente, ele nu vor dispărea, ci ne vor „roade“ pe dinăuntru, diminuându-ne stima de sine.

Nebunia fascinează şi îngrozeşte în aceeaşi măsură, oferindu-ne imaginea unui celuilalt complet diferit de noi. Dar ce marchează diferenţa dintre omul sănătos şi omul nebun? Poate deveni vreodată un om sănătos, nebun?

Pentru cei care se confruntă cu stresul crescut, cu îngrijorarea, frica sau panica, autorul oferă o serie de sugestii pentru de a ţine sub control anxietatea, chiar şi fără ajutorul medicaţiei sau psihoterapiei.

Volumul de faţă, aflat la a doua ediţie în limba engleză, prezintă proceduri clare de implementare a tehnicilor de mindfulness în psihoterapie şi de transmitere a lor către clienţi care se confruntă cu depresia, anxietatea, durerea cronică, adicţiile şi nu numai.

Acei copii care au o relaţie vie cu spiritualul au mai multe şanse de a deveni tineri şi adulţi sănătoşi.

Astfel, comportamentele de risc la adolescenţă (abuzul de substanţe, angajarea în relaţii sexuale neprotejate şi înainte de vreme) sau simptomele depresive se reduc în proporţii majore.

Acest tur de forţă ştiinţific dezvăluie cercetările uimitoare care se efectuează în laboratoarele de vârf din lumea întreagă – toate bazându-se pe ultimele descoperiri din neuroştiinţă şi fizică – incluzând experimente recente în telepatie, controlul minţii, telechinezie şi înregistrarea amintirilor şi a visurilor.

Evitând capcana explicaţiilor simpliste, de tipul „bolile de inimă sunt efectul ambiţiei şi agitaţiei“, cartea de faţă prezintă un model complex, bio-psiho-social, în care stresul emoţional este văzut nu doar ca factor de îmbolnăvire sau agravare a bolii, dar şi ca efect adesea ignorat al afecţiunii somatice.