Editura „Trei“ (pag. 6)

Autorul cărții ne învață cum să ne poziționăm pe aceeași lungime de undă cu interlocutorul nostru, în funcție de tipul lui de personalitate: Perseverent, Gânditor, Imaginator, Promotor, Rebel sau Empatic.

În acest mod, vom căpăta trei informații esențiale: despre sursele motivării lui, despre modul de comunicare preferat și modalitățile sale de a gestiona stresul.

Modelul Process Communication a fost realizat de către psihologul american Taibi Kahler, pentru NASA. Gérard Collignon, colaboratorul său apropiat, îl preia și îl explică în această carte pentru publicul larg, oferind un ajutor esențial oricui își dorește îmbunătățirea abilităților de comunicare.

Sandplay reprezintă o abordare terapeutică eficientă și accesibilă de vindecare a persoanei în întregul ei.

Bazându-se pe vaste cunoștințe de mitologie și folclor, dar mai cu seamă pe dezvoltările analizei jungiene, autoarea explică felul în care imaginile în nisip contribuie la autoreglarea psihicului, iar interpretarea simbolurilor spațiale ajută la clarificarea și depășirea blocajelor interioare.

La fel ca pictura, analiza viselor sau imaginația activă, modelarea în nisip are meritul de a aduce într-un spațiu imaginar procese inconștiente și emoții nespuse, care sunt mult mai greu de accesat în urma unei simple „cure prin vorbire“.

Bărbatul care caută să-și regăsească mama în partenerele sale este etichetat imediat drept „băiețelul mamei“. Iar despre femeia care preferă să umble doar cu bărbați mult mai în vârstă se spune că n-a reușit să se „desprindă de tatăl ei“.

Deși, inițial, complexele materne și paterne se dezvoltă ca un răspuns pozitiv în relația cu părinții, aceste legături extrem de strânse pot deveni un obstacol pentru maturizarea psihică, mai precis pentru felul în care ne construim o imagine de sine, pentru relațiile de cuplu, dar și pentru eficiența în profesie.

În personalitatea umană, ca și în natură, lumina și întunericul se află într-un raport de interdependență, formează un întreg. Așezăm în lumină anumite aspecte ale noastre, vrem ca acestea să fie văzute și lăsăm în umbră alte aspecte.

Această metaforă a luminii și umbrei se regăsește în două concepte definite de către C.G. Jung: „persona“ și „umbra“. În timp ce „persona“ reglementează relația cu lumea exterioară, prin „umbră“ sunt definite acele trăsături ale personalității care…

Integrând rezultatele cercetărilor empirice cu noțiunile teoretice din teoria atașamentului, intersubiectivitate, neuroștiințe și meditația budistă, autorul reușește să transmită modul în care psihoterapeuții pot folosi în practică trei elemente cheie: relația terapeutică ce reprezintă un creuzet al dezvoltării, dimensiunea nonverbală a interacțiunii terapeutice și influența transformatoare a unei atitudini reflexive și meditative.