Editura „Trei“ (pag. 6)

În personalitatea umană, ca și în natură, lumina și întunericul se află într-un raport de interdependență, formează un întreg. Așezăm în lumină anumite aspecte ale noastre, vrem ca acestea să fie văzute și lăsăm în umbră alte aspecte.

Această metaforă a luminii și umbrei se regăsește în două concepte definite de către C.G. Jung: „persona“ și „umbra“. În timp ce „persona“ reglementează relația cu lumea exterioară, prin „umbră“ sunt definite acele trăsături ale personalității care…

Reasumarea istoriei personale și familiale, înscrierea mai corectă într-o descendență sau într-o legendă și punerea în ordine a „șantierului“ lăsat de strămoșii noștri: acesta este obiectul psihogenealogiei clinice.

Ea ne ajută să ne punem cele mai potrivite întrebări ca să trăim, și nu doar să supraviețuim, subliniază capcanele pe care trebuie să le evităm și ne deschide calea care ne permite „să culegem nectarul din grădina familiei, pentru a face din el miere“.

Mulți părinți se simt neputincioși când copiii lor devin anxioși, mai ales când încercările de a-i liniști nu dau rezultat. Cartea „Rețete împotriva îngrijorării“ oferă numeroase idei pentru a-i ajuta pe copii să se simtă în siguranță și plini de încredere. Autorul descrie cauzele și simptomele anxietății copiilor și explică modul în care copiii își pot depăși chiar și cele mai îngrozitoare frici, în cadrul unei relații în care iubirea și grija părinților se îmbină cu empatia, relaxarea și jocul

Bărbatul care caută să-și regăsească mama în partenerele sale este etichetat imediat drept „băiețelul mamei“. Iar despre femeia care preferă să umble doar cu bărbați mult mai în vârstă se spune că n-a reușit să se „desprindă de tatăl ei“.

Deși, inițial, complexele materne și paterne se dezvoltă ca un răspuns pozitiv în relația cu părinții, aceste legături extrem de strânse pot deveni un obstacol pentru maturizarea psihică, mai precis pentru felul în care ne construim o imagine de sine, pentru relațiile de cuplu, dar și pentru eficiența în profesie.