Confesiunile unui asasin economic

Cartea „Confesiunile unui asasin economic“ este o carte bombă! Ea reprezintă una dintre rarele situaţii în care cineva, adânc implicat în structurile de tip imperialist, guvernamentale sau corporatiste, a ieşit la lumină expunând în termeni neechivoci aranjamentele ascunse ale acestora.

Probabil că vă întrebaţi ce sunt asasinii economici. Să-l lăsăm chiar pe John Perkins – autorul acestei cărţi – să ne spună: „Asasinii economici, sunt profesionişti extrem de bine plătiţi care escrochează de miliarde de dolari ţări din întreaga lume. Ei redirecţionează bani de la Banca Mondială, de la Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) şi de la alte organizaţii străine „de ajutor“ către seifurile corporaţiilor uriaşe şi către buzunarele celor câtorva familii bogate care controlează resursele naturale ale planetei.“

John Perkins este persoana cea mai potrivită să vorbească despre aceste lucruri: chiar el a fost un asasin economic. Meseria lui era aceea de a convinge ţările importante pentru SUA, din punct de vedere strategic, să accepte imense împrumuturi pentru dezvoltarea infrastructurii şi să se asigure că proiectele profitabile aveau să fie oferite corporaţiilor americane. Împovărate de datorii uriaşe, aceste ţări ajungeau sub controlul guvernului SUA şi al Băncii Mondiale, care acţionau ca nişte cămătari, dictând termenii de returnare a banilor şi forţând guvernele ţărilor respective să li se supună.

„Confesiunile unui asasin economic“, pe care Perkins a fost sfătuit de mulţi să nu le scrie, relatează traseul interior al autorului, de la servitorul îndatoritor la avocatul pasionat de apărarea drepturilor celor oprimaţi.

Perkins descrie acum pe larg în cartea „Confesiunile unui asasin economic“ misiunile la care a participat: afacerile cu petrol ale preşedintelui SUA în Ecuador, Venezuela şi ţările arabe, războiul din Irak, monopolul american asupra canalului Panama, schimbarea şahului Iranului, subminarea economiei a numeroase ţări prin împrumuturi externe cât mai mari şi mai dificil de rambursat etc.

Mijloacele folosite în acest scop variază de la rapoarte financiare frauduloase, alegeri trucate, mită, şantaj, sex, ajungând până la crimă.

Iată un singur exemplu care arată „beneficiile“ acţiunilor unui asasin economic:

„La vremea primei mele vizite [în Ecuador], în 1968, Texaco de-abia descoperise petrolul din regiunea amazoniană a Ecuadorului. Astăzi, petrolul reprezintă aproape jumătate din exportul ţării. O conductă ce traversează Anzii, construită la scurt timp după vizita mea, a avut de atunci scurgeri de peste o jumătate de milion de barili în fragila pădure tropicală – de peste două ori cantitatea scursă în cazul Exxon-Valdez. Azi, o nouă conductă, de 3 miliarde de dolari, cu o lungime de trei sute de mile, construită de un consorţiu organizat de tip Asasini Economici, promite să ducă Ecuadorul printre primii zece furnizori de petrol ai Statelor Unite (observăm că această formă de dependenţă economică şi sclavie statală este prezentată drept un privilegiu de care ţările în cauză ar trebui să fie mândre – n. n.). Întinderi uriaşe din pădurea tropicală au fost distruse, papagalii macao şi jaguarii aproape că au dispărut, trei culturi indigene din Ecuador au fost împinse în pragul extincţiei, iar râuri pure au fost transformate în haznale curgătoare. În aceeaşi perioadă, reprezentanţii culturilor indigene au început să riposteze. De exemplu, la 7 mai 2003, un grup de avocaţi americani, reprezentând peste treizeci de mii de locuitori indigeni ai Ecuadorului, au intentat un proces de 1 miliard de dolari, împotriva Chevron Texaco Corp. Plângerea consta în faptul că, între 1971 şi 1992, gigantul petrolier aruncase până la patru milioane de galoane pe zi de ape toxice, contaminate cu petrol, metale grele, cancerigene, în gropi deschise şi râuri, şi că aceeaşi companie a lăsat neacoperite aproape 350 de asemenea puţuri care continuă să omoare atât oameni, cât şi animale. . .

Popoarele sunt înlănţuite prin munca grea, cu mai multă eficienţă şi tărie decât au fost înlănţuite de sclavie şi robie. Din sclavia antică ori din robia Evului Mediu se mai putea scăpa uneori, într-un fel sau altul. Sclavii puteau fi răscumpăraţi, dar astăzi noi urmărim ca majoritatea oamenilor să nu poată scăpa de mizerie.“

Cuprinsul cărţii „Confesiunile unui asasin economic“:

• PREFAŢĂ
• PROLOG
• Din 1963 până în 1971
  • Se naşte un asasin economic
  • „Implicat pe viaţă“
  • Indonezia: Lecţii pentru un asasin economic
  • Salvarea unei ţări de la comunism
  • Vânzându-mi sufletul
• Din 1971 până în 1975
  • Rolul meu ca inchizitor
  • Civilizaţia pusă la încercare
  • Isus, altfel închipuit
  • O ocazie unică în viaţă
  • Preşedintele şi eroul Republicii Panama
  • Piraţi în zona Canalului
  • Soldaţi şi prostituate
  • Convorbiri cu Generalul
  • Începutul unei noi şi sinistre perioade în istoria economică
  • Afacerea de spălare a banilor Arabiei Saudite
  • Proxeneţii şi finanţatorii lui Osama bin Laden
• Din 1975 până în 1981
  • Graham Greene şi negocierile pentru Canalul Panama
  • Regele regilor Iranului
  • Confesiunile unui om torturat
  • Căderea unui rege
  • Columbia: cheia de boltă a Americii Latine
  • Republica americană contra imperiului global
  • CV-ul înşelător
  • Preşedintele Ecuadorului în luptă cu Big Oil
  • Demisionez
• Din 1981 până în prezent
  • Moartea prezidenţială din Ecuador
  • Panama: o altă moarte prezidenţială
  • Compania mea de energie - Enron - şi George W. Bush
  • Iau mită
  • Statele Unite invadează Panama
  • Eşecul unui asasin economic în Irak
  • 11 septembrie şi consecinţele sale pentru mine personal
  • Venezuela: salvată de Saddam
  • Din nou în Ecuador
  • Dincolo de aparenţe
• EPILOG
• John Perkins - Istoria personală
• NOTE
• INDEX
• Despre autor

Alte cărţi scrise de John Perkins:

• Istoria secretă a imperiului american - Adevărul despre corupţia globală