Studiul China – cel mai complex studiu despre nutriție

„Studiul China“ este cel mai mare, cel mai complet și mai complex studiul despre nutriție realizat până acum.

El va avea implicații extraordinare asupra dietei noastre, asupra pierderii în greutate, dar mai ales asupra sănătății noastre pe termen lung.

Dacă până acum argumentele pro vegetarianism și contra consumului de carne erau bazate pe studii de mică anvergură sau observații personale (vezi HRANA VIE. O speranță pentru fiecare, Bucătăria fără foc), pe concepte religioase (vezi Carnea și sănătatea, Sănătate pentru milioane, Taina hranei. Rețetele medicinii isihaste, Rețetele medicii isihaste. Vol. 7) sau pe compararea sistemului nostru digestiv cu ce al animalelor carnivore, ierbivore și fructivore, acum lucrurile s-au schimbat radical. Dovezile sunt științifice și foarte bine documentate.
În primul rând ar trebui să spunem că autorul nu poate fi acuzat de păreri preconcepute legate de vegetarianism sau de fanatism religios. Ba din contră. Așa cum el însuși spune, a făcut parte din „sistem“ timp de 50 de ani. Are un masterat și un doctorat la Universitatea Cornell, a fost profesor universitar de biochimie și nutriție și a lucrat foarte mulți ani în cercetare. Înainte să înceapă „Studiul China“, în 1983, era ferm convins că „cea mai bună legumă e carnea“ și chiar obișnuia să „deplângă convingerile vegetarienilor“ în fața studenților săi.
În al doilea rând „Studiul China“ se bazează pe date statistice, realizate de Institutul Național pentru Sănătate din SUA și de Institutul American pentru Cercetarea Cancerului, pe un foarte mare număr de persoane selectate de pe întreg teritoriul Chinei (de aici venind și numele studiului).
Pe lângă aceste date statistice autorul a studiat foarte multe lucrări de cercetare legate de nutriție și multe din rezultate le-a verificat el însuși prin experimente realizate pe animale de laborator.
Tocmai de aceea cartea „Studiul China“ este cea mai convingătoare dovadă a faptului că sursa multor boli ale civilizației (obezitate, cancer, boli de inimă, diabet, osteoporoză etc.) se află în alimentația noastră deficitară.
Astfel din paginile cărții „Studiul China“ aflăm printre altele că :

• Modificarea alimentației îi poate ajuta pe diabetici să renunțe la insulină.
  Este prezentat cazul unui bărbat care lua 25 de unități de insulină pe zi și care după un tratament dietetic intensiv de numai trei săptămâni a ajuns la 8 unități de insulină pe zi, iar după încă opt săptămâni a renunțat complet la tratamentul cu insulină.
• Bolile de inimă pot regresa doar modificându-ne alimentația
  Autorul acestui studiu a fost chiar șocat să întâlnească în China persoane sănătoase cu un nivel al colesterolului între 80-170 mg/dL, în condițiile în care la americani nivelul lui era de 170-290 mg/dL, iar medici americani de la acea vreme susțineau că pot apărea probleme de sănătate dacă acest nivel scade sub 150 mg/dL.
• Cancerul de sân este în legătura cu nivelul de hormoni feminini, care la rândul lui e influențat de hrana consumată.
• Diabetul de tip 1, una din cele mai năprasnice boli mai ales pentru un copil, e în strânsă legătură cu hrana consumată de acesta.

Un alt mit demolat, cu argumente solide, de către „Studiul China“ este necesarul zilnic de proteine.
Occidentalii sunt perfect convinși că pentru a fi puternic și a avea rezistență mare la efort e absolut necesar să consumi multe proteine și în special carne.
Pe lângă argumentele științifice care dărâmă acest mit, autorul vine aici cu un exemplu concret: Chris Campbell dublu campion NCAA Divizia 1 și dublu campion olimpic la lupte greco-romane. Acesta, la vârsta de 37 de ani, a devenit cel mai vârstnic campion olimpic la lupte greco-romane, avea 90 kg și era vegetarian.
Dar mai sunt mulți alți sportivi vegetarieni celebri:

• Bill Pearl – culturist. De 4 ori a primit titlul de Mr. Univers.
• Martina Navratilova, jucătoarea de tenis
• Robert Parrish, baschetbalist
• Dave Scott – atlet, care a câștigat proba de triatlon „Ionman“ din Hawaii de șase ori (4 km de înot, 180 km de ciclism și 40 km de alergat).
• Carl Lewis, atlet
• și mulți alții…

Prima reacție pe care am întâlnit-o la consumatorii de carne, când le spui că ești vegetarian, este: „bine, bine, dar ce mănânci?“.
Și într-adevăr pare nepractic să fi vegetarian în ziua de azi deoarece e mult mai ușor să găsești de cumpărat o friptură, un hamburger, sau un produs de patiserie decât un fruct, oricare ar fi acesta.
Însă trebuie să ne punem întrebarea ce e mai practic: să avem un regim vegetarian, să fim supli și sănătoși sau să consumăm multă carne și grăsimi animale, să cântărim (mult) peste 100 kg, să ne pierdem timpul stând (și suferind) prin spitale și cheltuind o grămadă de bani pe medicamente?
Oare ce e mai practic: să prevenim boala sau să o vindecăm (dacă mai putem)?
Una din reacțiile des întâlnite, când vorbești cuiva de vegetarianism, este: „Lasă, că și bunicul meu a mâncat carne toată viața și a trăit 90 de ani“. Totuși strămoșii noștri pe lângă faptul că aveau o hrană „bio“, fără îngrășăminte chimice, ierbicide, pesticide etc, nu erau bombardați de tot felul de poluanți chimici, chemtrails, poluarea electromagnetică și aveau un ritm de viață în armonie cu ritmurile naturii. Și în plus ei țineau cu sfințenie toate posturile creștine de peste an. Adunați toate zilele de post creștin dintr-un an (inclusiv miercurile și vinerile marcate în calendarul ortodox) și o să vedeți că strămoșii noștri nu erau chiar atât de carnivori pe cât le place unora dintre noi să creadă.
Un alt argument stupid contra vegetarianismului e că „un regim vegetarian e scump“. Totuși în momentul scrierii acestui articol morcovii costă 1-3 lei/kg, cartofii aproximativ 1 leu/kg, vinetele 1-2 lei/kg, doar lintea și năutul se apropie de prețul cărnii care e între 10 și 20 lei/kg.
Acum se pune întrebarea: de ce aceste studii extraordinar de importante pentru sănătatea noastră nu sunt făcute publice pe toate canalele mediatice, astfel încât să afle de ele cât mai mulți oameni?
Răspunsul e foarte simplu. La culturile agricole profitul e mic, spre deosebire de industria cărnii unde sumele manevrate sunt mari și interesele pe măsură. Tocmai de aceea asociațiile din această branșă încă mai au un cuvânt greu de spus. Chiar autorul cărții „Studiului China“ împreună cu Ophrah Winfrey, cunoscuta prezentatoare de televiziune, a fost dați în judecată de către o astfel de asociație după ce Ophrah a declarat public că nu va mai consuma carne.
Pe de altă parte industria farmaceutică are și ea o felie mare de profit din această afacere, așa că nimeni (în afară de noi, oamenii de rând) nu are interesul să se transforme ceva în bine în legătură cu nutriția noastră.
Citind cartea „Studiul China“ rămâi uimit de câtă sănătate, sau boală, poate exista în vârful furculiței noastre.
Tocmai de aceea responsabilitatea sănătății și fericirii noastre depinde de noi, nu de cineva din afara noastră. Nimeni altcineva nu e responsabil de ce punem în farfurie, iar acum după ce am aflat de „Studiul China“ nu mai putem spune că nu am știut aceste lucruri.

de Marcel Posa

Salvează

Salvează