Corupția uriașă, evidentă a sistemului judiciar contemporan

Un exemplu tragic, dar adevărat, ce este vădit într-unul dintre statele așa-zis democratice ale Uniunii Europene (Franța)

Autor(i): Anonimus
Editura: Sapienția
Anul apariţiei: 2021
Pagini: 285 (13x20 cm)
ISBN:9789737800381
Preţ: 30,00 Lei
Disponibilitate: în stoc

„Justiție și corupție“. Asocierea acestor două cuvinte ar putea părea în același timp îndrăzneață și provocatoare pentru unii, scandaloasă pentru alții, sau pur și simplu evidentă pentru justițiabilii care sunt prejudiciați și ajung să fie copleșiți de un sentiment de nedreptate.

Dicționarul „Le petit Robert“ definește corupția ca o „alterare a judecății, a gustului sau a limbajului“, însă totodată avem sensul de corupere, adică „ansamblul de mijloace ce sunt folosite pentru a face pe cineva să acționeze împotriva datoriei și a conștiinței sale“.

Este adevărat, în justiție nimeni nu greșește în totalitate și nimeni nu are niciodată dreptate 100%.

Justiția și corupția sunt însă cuvinte care, departe de a se asocia, ar trebui să fie antagonice și să se opună unul altuia în mod firesc. Justiția trebuie să fie ireproșabilă, ea are ca misiune și vocație nimicirea corupției, așa că cei doi termeni ar trebui să se respingă reciproc, precum focul și apa.

Dincolo de o anumită marjă – inevitabilă – de eroare, corupția este favorizată, în această epocă în care domnesc aparențele și goana după putere, în care exigența morală se estompează.

Corupția s-a instalat pe nesimțite, apoi, încurajată de protecții și impunitate, ea a fost public afișată până la a deveni impudentă și agresivă.

Ea își face simțite pretutindeni efectele perverse: faliment, șomaj, distrugerea rețelei industriale și comerciale, dezechilibrarea bugetului de stat, slăbirea morală a conștiințelor – toate acestea în profitul anumitor persoane.

A venit vremea adevărului, a dezvăluirilor publice, a demontării mecanismelor, a înțelegerii, a înțelepciunii, a marii epurări, a trezirii conștiințelor.

Totul se află în fața ochilor noștri.

Baroul parizian este un microcosmos format din 12.000 de avocați, în care judecătorii în veșmânt cu guler de hermină, cu roșu și violet pe piept, domnesc și veghează pentru a-l menține într-o ordine anacronică.

Regatul titlurilor, al aparenței, al reverenței… Însă totodată regatul care decide dreptul la bogăție sau care, dimpotrivă, condamnă la sărăcie.

Regatul inițiaților, al secretelor, al celor care știu să manipuleze și care se organizează în asociații de afaceriști.

Justiția este o lume secretă. Cine controlează justiția și poate totodată să rămână nevăzut, acela are puterea.

Speranța însă trebuie să renască; luptele nu sunt pierdute, înfrângerile nu sunt definitive; dacă avem curaj și îndrăzneală, există mereu o cale de a trece peste obstacolele ce nu vor înceta să apară, dar care totuși pot fi depășite cu succes, căci avem certitudinea că Franța este și rămâne, spre cel mai mare noroc al nostru, un stat de drept.

Cuprinsul cărţii: „Corupția uriașă, evidentă a sistemului judiciar contemporan“

• Cuvânt înainte
• O prezentare generală a situației din justiție
  • Revolta
  • Judecătorul de comerț
  • Să învingem pesimismul
• Incompatibilitatea dintre judecător și francmason
  • Influențe francmasonice
  • Jurămintele incompatibile
  • Dominique Charvet: o carieră edificatoare
• Intolerabila asociere dintre justiție, abilitate și corupție. Exemple concrete afacerea „Video Halles Films“
  • Judecătorul Jacques Jebaene
  • Administratorul judiciar Gerard Philippot
  • Avocatul Jacques Chanson
  • Uraganul care s-a abătut asupra Tribunalului de comerț din Paris
  • Cum să cumperi o firmă la un preț bun?
  • Doi experți judiciari
  • Ordinul avocaților pus la respect
• Glosar