Cărți: Istorie

Al patrulea volum al „Antologiei Ceritudinea“ cuprinde toate articolele din următoarele 36 numere ale revistei „Certitudinea“ (de la 115 la 150), însumând un total de 1270 de articole dedicate neamului nostru, identității și culturii naționale, cunoscută cititorilor pentru aplombul și constanța cu care dezbate aceste teme de mare actualitate.

Jared Diamond pune magistral laolaltă descoperiri recente din domenii de studiu atât de deosebite precum arheologia și epidemiologia, pe care le folosește pentru a lămuri de ce și în ce fel societățile umane de pe diferite continente au urmat căi de evoluție atât de divergente pe parcursul ultimilor 13 000 de ani.

Cartea cuprinde articolele din primele 34 numere ale revistei „Certitudinea“, dedicată neamului românesc, identității și culturii naționale, cunoscută cititorilor pentru aplombul și constanța cu care dezbate aceste teme de mare actualitate.

Cartea cuprinde toate articolele din următoarele 45 numere ale revistei „Certitudinea“ (de la 35 la 80), dedicată neamului românesc, identității și culturii naționale, cunoscută cititorilor pentru aplombul și constanța cu care dezbate aceste teme de mare actualitate.

Acest al treilea volum cuprinde toate articolele din alte 34 numere ale revistei „Certitudinea“ (de la 81 la 115), dedicată neamului românesc, identității și culturii naționale, cunoscută cititorilor pentru aplombul și constanța cu care dezbate aceste teme de mare actualitate.

Analiza principalului echipament lexical al creștinismului românesc e pur și simplu năucitoare. Cuvinte care păreau a purcede din greacă, latină sau slavă se dovedesc, la ieșirea din laboratorul lui Costi, niște superbe și inteligente alcătuiri românești, dovedindu-se cu vârf și îndesat falsurile grosolane făcute de-a lungul istoriei limbii noastre.

„Fondul lexical principal al limbii române“ este cartea de lingvistică cea mai așteptată de către români pentru că face lumină în lingvistica națională.

Cartea lui Branislav Stefanoski oferă accesul la un tezaur concret de informații istorice necunoscute până acum în istoriografia română (Izvoare vechi și cercetări noi, Inscripțiile de la Sinaia, Despre rădăcinile creștinismului) și care, aceasta contează cel mai mult, sunt concordante cu izvoarele indirecte conținute în scrierile istoricilor antici, validate astfel după două milenii.

Aceasta este cea mai bună carte privind istoria românilor și formarea națiunilor europene scrisă în anul 551 d.Hr. și singurul izvor istoric direct, din mileniul 1.

Cel ce vrea să afle istoria Daciei din surse directe, adică din cronici contemporane evenimentelor sau apropiate ca timp, are parte de niște surprize. Prima ar fi aceea că despre Dacia și despre daci au scris nume ilustre, fie istorici, fie împărați sau cei din anturajul lor, ceea ce înseamnă că Dacia era un subiect demn de interes în acea vreme pentru contemporani.

Carlo Troya demontează cea mai mare eroare a istoriei antice datorată lui Tacit și lui Pliniu cel Tânăr, aceea ca goții, prin cele două ramuri, ostrogoții și vizigoții ar fi fost triburi germanice. Aceasta eroare a viciat atât istoria popoarelor europene, cât și istoria arhitecturii europene.