Asasinii economici, scrie John Perkins, sunt profesionişti extrem de bine plătiţi, care escrochează ţări din întreaga lume pentru sume ajungând la trilioane de dolari.
Jamie Susskind încearcă să răspundă la una dintre marile întrebări ale timpului nostru: ce transformări va produce tehnologia digitală – de la inteligenţa artificială la realitatea virtuală – în viaţa socială şi politică?
în volumul de faţă, întreprindem încercarea de a face un pas înainte, profilând „societatea nesigură“ şi indicând raportul cu „nesiguranţa“ al diagnozelor deja existente.
De la Revoluţia Iraniană din 1979 la criza ostaticilor din Liban şi la recentele războaie din Siria, Irak şi Afganistan, „Credinţa prin sabie“ scoate în evidenţă esenţa acestei îndelungate lupte, precum şi consecinţele sale.
Marele Complot Mondial, Noua Ordine Internaţională, Guvernul Mondial… toate aceste concepte nu sunt noi. Istoria omenirii este presărată de comploturi de toate felurile, fiecare dintre ele având zone de umbră şi de mister.
„Masacrul din Darfur“ este un adevărat strigăt de indignare, puternic şi plin de pasiune. Este povestea unui om împins la acţiuni extreme de reticenţa celor aflaţi la putere de a opri exterminările, dar şi o analiză a motivaţiilor care l-au făcut să ia poziţie şi să se opună, de unul singur, indiferenţei şi venalităţii globale.
Conectat în virtutea poziţiei de jurnalist la actualitatea raporturilor româno-chineze şi urmărind-o prin imediatul agendei derulate la Beijing, autorul analizează cu atenţie, cu acut simţ critic şi cu fulminante interogaţii, frecvent legitime, derularea evenimentelor.
Omul este destinat prin natura sa nu numai pentru a trăi o existenţă biologică, ci şi pentru bine şi pentru fericire.
Volumul reuneşte opiniile a cincisprezece eseişti care încearcă să explice de ce pare România blocată într-un model cultural revolut, punând în discuţie rolul intelectualilor noştri publici cu formaţie enciclopedică în societatea actuală.
Autorul cărţii „Istoria recentă a politicii“ mondiale a avut ambiţia de a răspunde la câteva întrebări capitale ale contemporaneităţii, legate de absurdul unei existenţe cotidiene eşuate în conflicte endemice, în războaie care nu se mai cheamă, în maniera clasică, „mondiale“, dar care macină planeta, o secătuiesc şi o transforma, conducând-o spre o stare deşertică, deopotrivă sub aspect material şi spiritual.