Moartea mai poate fi adevărată și reală când îndeplinește un rost; spre deosebire de moartea banală, comună. Omul ales, eroul tragic știe să moară, experimentând propria-i existență dramatică, în sens inițiatic și în circumstanțe misterice, așa cum i-a fost dat prin tradiție și păstorului carpatic.
Acesta este un dicționar enciclopedic de la A la Z al îndeletnicirilor tehnico-artistice populare vechi românești și al cuvintelor specifice acestor îndeletniciri străvechi
Unul din importantele simboluri născute în această arie a Tradiției Primordiale și păstrate în anumite variante, doar aici în Maramureș, este Nodul Dacic, sub toate formele lui exprimate în diverse materiale și forme, în spațiu, în relief sau în plan, pe covoare și materiale textile, în lemn sau ceramică, în piatră sau în vestimentație, dar și în literatura populară, în mituri, legende, basme, cântece, hori, descântece, măști, teatru popular și altele.
Concepția noastră modernă asupra istoriei este imprecisă și depășită. Are nevoie de o revizuire radicală, în lumina a ceea ce se petrece în unele arii mai sofisticate ale științei, a căror viziune asupra lumii a pornit să se modifice încă de acum un secol.
Frumosul categorial a găsit în săteanul de altădată un teoretician demn de invidiat. El a formulat câteva sentințe simple și precise, de tipul „Nu-i frumos ce-i frumos, ci-i frumos ce-mi place mie“, pe care le-a instituționalizat, adică a făcut să fie acceptate de întreaga obște, și le-a experimentat în practica artistică, precum și în viața de zi cu zi.
Etnosofia vine să întregească imaginea modernizată a științelor etnologice și antropologice. Rareori o s-o găsim menționată în dicționare, pentru că abia își caută certificatul de naștere și identitatea.
Volumul ilustrează reprezentările mitice masculine subordonate Crăciunului, zeu de origine indo-europeană, grupate pe cele două anotimpuri ale calendarului pastoral: Sântoaderii, Sângiorzul, Călușarii și Sântilie în vara patronată de cal, iar Filipii, Sâmedru, Sântandreiul și Sânpetrul Lupilor în iarna patronată de lup.
630 de articole care definesc reprezentările mitice românești, invocate în obiceiurile și practicile magice să alunge seceta și bolile, să dea rod holdelor și animalelor, să afle ursita și norocul, să căsătorească fetele, să aducă liniște și pace în țară.
Cât despre textele incluse în volumul de față, cititorul a mai avut prilejul să le cunoască din rubrica mea din „Convorbiri literare“, intitulată „Cartea de etnologie“.
Românii continuă să creadă, ca în Antichitate, că fenomenul biologic al morții este disocierea sufletului de trup.
Imaginea omului dublu, alcătuit dintr-un trup material și efemer, văzut și simțit, și un spirit nemuritor, nevăzut dar revelat prin vis și extaz mistic, a fost de-a lungul vremurilor, terenul fertil din care au răsărit neîncetat credințe, teorii și ipoteze.
Pagini cu rezultate:
12
